Legea nr. 218/2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romane

Actualizata prin Legea 60/2009

Constitutia stipuleaza ca Parlamentul poate adopta urmatoarele categorii de legi:
Activitatea organizata sau autorizata de o autoritate publica, in scopul satisfacerii, dupa caz, a unui interes public.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Ca si componenta a structurii organizatorice, totalitate a posturilor care au aceleasi caracteristici principale referitoare la obiective, sarcini, autoritate si responsabilitate.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Unitate economica autonoma de productie, de constructii, de circulatia marfurilor, de transporturi
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
Activitate desfasurata de organele de urmarire penala
Constitutia stipuleaza ca Parlamentul poate adopta urmatoarele categorii de legi:
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Institutie specializata a statului din structura M.A.I., a carei organizare si functionare este reglementata prin lege organica.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.
Consiliul Economic si Social este institutia publica de interes national, tripartita, autonoma, constituita in scopul realizarii dialogului social la nivel national.
1. Din punctul de vedere al drepului civil, dreptul de dispozitie este alcatuit din dreptul de dispozitie materiala si dreptul de dispizitie juridica.

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege .

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. - Politia Romana face parte din Ministerul de Interne si este institutia specializata a statului, care exercita atributii privind apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, a proprietatii private si publice, prevenirea si descoperirea infractiunilor, respectarea ordinii si linistii publice, in conditiile legii.
Art. 2. - Activitatea Politiei Romane constituie serviciu public specializat si se realizeaza in interesul persoanei, al comunitatii, precum si in sprijinul institutiilor statului, exclusiv pe baza si in executarea legii.
Art. 3. - In indeplinirea misiunilor care ii revin Politia Romana coopereaza cu institutiile statului si colaboreaza cu asociatiile si organizatiile neguvernamentale, precum si cu persoanele fizice si juridice, in limitele legii.
Art. 4. - (1) Politia Romana se organizeaza corespunzator impartirii administrativ-teritoriale a tarii.
(2) Politia Romana se poate organiza si conform specificului unor sectoare ale economiei nationale - transporturi feroviare, aeriene, navale - sau al unor obiective economice si sociale, in functie de importanta si de numarul acestora.
(3) Unitatile de politie se infiinteaza prin ordin al ministrului de interne.

CAPITOLUL II
Organizare si functionare

SECTIUNEA 1
Structura organizatorica

Art. 5. - Politia Romana are urmatoarea structura organizatorica:
a) Inspectoratul General al Politiei Romane;
b) unitati teritoriale aflate in subordinea Inspectoratului General al Politiei Romane, Directia generala de politie a municipiului Bucuresti si inspectoratele judetene de politie;
c) institutii de invatamant pentru formarea si pregatirea continua a personalului;
d) alte unitati necesare pentru indeplinirea atributiilor specifice politiei, infiintate potrivit legii.
Art. 6. - In cadrul Politiei Romane functioneaza Corpul National al Politistilor, persoana juridica de drept public, ale carei atributii sunt stabilite prin legea privind statutul politistului.
Art. 7. - Inspectoratul General al Politiei Romane este unitatea centrala a politiei, cu personalitate juridica si competenta teritoriala generala, care conduce, indruma si controleaza activitatea unitatilor de politie subordonate, desfasoara activitati de investigare si cercetare a infractiunilor deosebit de grave, circumscrise crimei organizate, criminalitatii economico-financiare sau bancare, a altor infractiuni ce fac obiectul cauzelor penale aflate in supravegherea Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie, precum si
orice alte atributii date in competenta sa prin lege .
Art. 8. - (1) Inspectoratul General al Politiei Romane este condus de un inspector general numit prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului de interne, dupa consultarea Corpului National al Politistilor.
(2) Inspectorul general este ajutat de adjuncti numiti de catre ministrul de interne, la propunerea sa, cu consultarea Corpului National al Politistilor.
Art. 9. - (1) In cadrul Inspectoratului General al Politiei Romane functioneaza Consiliul Superior, denumit in continuare Consiliu, constituit din inspectorul general al Inspectoratului General al Politiei Romane, adjunctii inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane, sefii directiilor generale si ai directiilor din Inspectoratul General al Politiei Romane, 5 sefi ai unitatilor teritoriale ale politiei, desemnati prin rotatie in fiecare an, presedintele Corpului National al Politistilor si rectorul Academiei de Politie "Alexandru Ioan Cuza".
(2) Consiliul se intruneste o data pe trimestru sau ori de cate ori este nevoie, sub conducerea inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane. Consiliul analizeaza si hotaraste activitatile Politiei Romane conform strategiei Ministerului de Interne. Hotararile se adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai. Hotararile Consiliului se aduc la indeplinire prin grija inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane.
(3) Desemnarea nominala a membrilor Consiliului si functionarea acestuia se stabilesc prin dispozitie a inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane.
Art. 10. - In aplicarea legii inspectorul general al Inspectoratului General al Politiei Romane emite dispozitii obligatorii pentru personalul din subordine, la elaborarea carora consulta Corpul National al Politistilor si Consiliul .
Art. 11. - Inspectoratul General al Politiei Romane are in structura sa organizatorica directii generale, directii, servicii si birouri, infiintate prin ordin al ministrului de interne, in limita fondurilor la dispozitie.
Art. 12. - (1) In municipiul Bucuresti se organizeaza si functioneaza ca unitate cu personalitate juridica Directia generala de politie a municipiului Bucuresti, condusa de un director general, ajutat de adjuncti.
(2) In judete se organizeaza si functioneaza, ca unitati cu personalitate juridica, inspectorate de politie, conduse de un inspector-sef, ajutat de adjuncti.
(3) Directorul general al Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti si inspectorii-sefi ai inspectoratelor de politie judetene sunt numiti si eliberati din functie prin ordin al ministrului de interne, la propunerea inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane, dupa consultarea Corpului National al Politistilor si cu avizul consultativ al prefectului.
Art. 13. - (1) In cadrul Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti se organizeaza si functioneaza unitati de politie ale sectoarelor, corespunzator organizarii administrativ-teritoriale a acestuia.
(2) In fiecare sector se organizeaza si functioneaza sectii de politie. Numarul acestora se stabileste prin ordin al ministrului de interne, in functie de intinderea teritoriului, numarul populatiei, de numarul si importanta obiectivelor economice, sociale si politice.
Art. 14. - (1) In municipii si orase functioneaza politii municipale si orasenesti, iar in comune, posturi de politie.
(2) In municipii pot fi infiintate sectii de politie, iar in comunele cu sate si catune dispersate pot fi infiintate birouri de politie, potrivit criteriilor prevazute la art. 13 alin. (2).
Art. 15. - (1) In structura organizatorica a Politiei Romane pot fi infiintate si alte unitati pentru prevenirea si combaterea infractionalitatii.
(2) Numarul, competenta si structura organizatorica ale acestor unitati se stabilesc prin ordin al ministrului de interne, la propunerea inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane, dupa consultarea Corpului National al Politistilor.
(3) Sefii unitatilor organizate in conditiile alin. (1) si (2) sunt numiti si eliberati din functie prin ordin al ministrului de interne.
Art. 16. - (1) Atributiile si structura organizatorica ale Inspectoratului General al Politiei Romane, Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti si inspectoratelor de politie judetene se stabilesc prin regulamente de organizare si functionare.
(2) Regulamentul de organizare si functionare a Inspectoratului General al Politiei Romane se aproba de ministrul de interne, iar cele ale unitatilor teritoriale, de catre inspectorul general al Inspectoratului General al Politiei Romane.

SECTIUNEA a 3-a
Autoritatea teritoriala de ordine publica

Art. 17. - (1) La nivelul municipiului Bucuresti si al fiecarui judet se organizeaza si functioneaza autoritatea teritoriala de ordine publica, organism cu rol consultativ, a carui activitate se desfasoara in interesul comunitatii.
(2) Autoritatea teritoriala de ordine publica este constituita din seful Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti sau al inspectoratului de politie judetean, un reprezentant al Corpului National al Politistilor, subprefect, 6 consilieri desemnati de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, respectiv de consiliul judetean, seful Corpului gardienilor publici al municipiului Bucuresti sau al judetului, 3 reprezentanti ai comunitatii, desemnati de primarul general al municipiului Bucuresti, respectiv de presedintele consiliului judetean.
(3) Desemnarea nominala a autoritatii teritoriale de ordine publica este validata de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau de catre consiliul judetean pentru o perioada de 4 ani.
(4) Autoritatea teritoriala de ordine publica este condusa de un presedinte ales cu votul majoritar din randul consilierilor din Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau al consiliilor judetene pe o perioada de 4 ani.
Art. 18. - Autoritatea teritoriala de ordine publica are urmatoarele atributii:
a) contribuie la elaborarea planului de activitati si la fixarea obiectivelor si indicatorilor de performanta minimali, avand ca scop protejarea intereselor comunitatii si asigurarea climatului de siguranta publica;
b) sesizeaza si propune masuri de inlaturare a deficientelor din activitatea de politie;
c) face propuneri pentru solutionarea de catre organele de politie a sesizarilor care ii sunt adresate, referitoare la incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, potrivit prezentei legi;
d) organizeaza consultari cu membrii comunitatilor locale si cu organizatiile neguvernamentale cu privire la prioritatile sigurantei persoanei si a ordinii publice;
e) prezinta trimestrial informari in sedintele Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau ale consiliului judetean, dupa caz, asupra nivelului de asigurare a securitatii si sigurantei civice a comunitatii;
f) elaboreaza anual un raport asupra eficientei activitatii unitatilor de politie, care se da publicitatii.
Art. 19. - (1) Autoritatea teritoriala de ordine publica se intruneste in sedinte ordinare sau extraordinare, trimestrial sau ori de cate ori este nevoie.
(2) La sedintele autoritatii teritoriale de ordine publica au dreptul sa participe, cu statut de invitat, prefectul municipiului Bucuresti, respectiv al judetului, primarul general al municipiului Bucuresti, respectiv presedintele consiliului judetean, conducatorii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate. Sedintele autoritatii teritoriale de ordine publica pot fi si publice.
(3) In exercitarea atributiilor sale autoritatea teritoriala de ordine publica emite hotarari cu caracter de recomandare.
(4) Autoritatea teritoriala de ordine publica nu are competente in problemele operative ale politiei.
Art. 20. - Cheltuielile necesare pentru desfasurarea activitatii autoritatii teritoriale de ordine publica se suporta din bugetul municipiului Bucuresti, respectiv din cel al judetului.
Art. 21. - Regulamentul de organizare si functionare a autoritatii teritoriale de ordine publica se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului de Interne si a Ministerului Administratiei Publice, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

SECTIUNEA a 4-a
Raporturile dintre politie si autoritatile
administratiei publice locale
Art. 22. - (1) In plan teritorial unitatile de politie coopereaza cu prefectii, autoritatile administratiei publice locale, autoritatile judecatoresti, serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, precum si cu reprezentanti ai comunitatii.
(2) In vederea infiintarii unor noi unitati, sectii, birouri sau posturi de politie vor fi consultate Consiliul General al Municipiului Bucuresti, consiliile judetene si consiliile locale ale municipiilor, oraselor ori comunelor, dupa caz, care vor pune la dispozitie spatiile necesare functionarii acestora.
Art. 23. - (1) Seful Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti, sefii inspectoratelor de politie judetene, ai politiilor municipale si orasenesti si ai posturilor de politie comunale prezinta informari anuale in fata autoritatii teritoriale de ordine publica, Consiliului General al Municipiului Bucuresti, consiliilor judetene, consiliilor municipale, orasenesti sau comunale, dupa caz, referitoare la masurile intreprinse in indeplinirea atributiilor specifice.
(2) Sefii unitatilor prevazute la alin. (1) informeaza, trimestrial sau ori de cate ori este nevoie, prefectii, primarul general al municipiului Bucuresti, presedintii consiliilor judetene, primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, ai municipiilor, oraselor si comunelor, dupa caz, despre evolutia fenomenelor antisociale si modul in care au fost indeplinite sarcinile pe plan local.
Art. 24. - Unitatile teritoriale de politie coopereaza cu consiliile locale si, dupa caz, cu primarii pentru indeplinirea hotararilor sau dispozitiilor scrise ale acestora, emise in limita competentelor lor in domeniul ordinii publice.
Art. 25. - (1) In cazuri justificate de evenimente deosebite, intre autoritatile administratiei publice locale si unitatile de politie, de comun acord, se pot incheia protocoale in vederea indeplinirii eficiente a atributiilor politiei.
(2) Daca politia nu isi indeplineste responsabilitatile in baza protocolului incheiat, administratia publica se poate adresa organului superior de politie.

CAPITOLUL III
Atributiile Politiei Romane

Art. 26. - (1) Politia Romana are urmatoarele atributii principale:
1. apara viata, integritatea corporala si libertatea persoanelor, proprietatea privata si publica, celelalte drepturi si interese legitime ale cetatenilor si ale comunitatii;
2. aplica masuri de mentinere a ordinii si linistii publice, a sigurantei cetateanului, de prevenire si combatere a fenomenului infractional si de identificare si contracarare a actiunilor elementelor care atenteaza la viata, libertatea, sanatatea si integritatea persoanelor, a proprietatii private si publice, precum si a altor interese legitime ale comunitatii;
3. sprijina unitatile de jandarmerie cu informatii pentru asigurarea sau restabilirea ordinii si linistii publice, cu ocazia mitingurilor, manifestatiilor cultural-sportive si altele asemenea;
4. asigura, direct sau in cooperare cu alte institutii abilitate potrivit legii, executarea controalelor tehnice si interventiilor pirotehnice pentru prevenirea, descoperirea si neutralizarea dispozitivelor explozive amplasate in scopul tulburarii ordinii publice, vatamarii integritatii corporale, sanatatii persoanelor sau provocarii de daune proprietatii publice ori private;
5. avizeaza si controleaza, in conditiile legii, infiintarea societatilor private de detectivi, paza, supraveghere si garda de corp;
6. culege informatii in vederea cunoasterii, prevenirii si combaterii infractiunilor, precum si a altor fapte ilicite;
7. realizeaza activitati de prevenire si combatere a coruptiei, a criminalitatii economico-financiare, a celei transfrontaliere, a infractiunii in domeniul informaticii si a crimei organizate;
8. desfasoara, potrivit competentei, activitati pentru constatarea faptelor penale si efectueaza cercetari in legatura cu acestea;
9. asigura paza si functionarea, in conditiile legii, a locurilor de retinere si de arest preventiv organizate in cadrul unitatilor de politie;
10. constata contraventii si aplica sanctiuni contraventionale, potrivit legii;
11. asigura protectia martorului, informatorului si a victimei, in conditiile legii;
12. asigura, conform legii, protectia magistratilor si a familiilor lor, in cazurile in care viata, integritatea corporala sau avutul acestora sunt supuse unor amenintari;
13. desfasoara activitati de depistare a persoanelor care se sustrag urmaririi penale, executarii pedepselor sau altor hotarari judecatoresti, precum si a persoanelor disparute;
14. desfasoara activitati de prevenire si combatere a migratiei ilegale;
15. foloseste metode si mijloace tehnico-stiintifice in cercetarea locului savarsirii infractiunilor si la examinarea probelor si a mijloacelor materiale de proba, efectuand, prin laboratoarele si specialistii proprii acreditati, expertize criminalistice si constatari tehnico-stiintifice, dispuse in conditiile legii;
16. exercita controlul, potrivit legii, asupra detinerii, portului si folosirii armelor si munitiilor, a materialelor explozive, asupra modului in care se efectueaza operatiunile cu arme, munitii si materii explozive, precum si asupra functionarii atelierelor de reparat arme si asupra poligoanelor de tir;
17. exercita controlul asupra respectarii regimului materialelor radioactive si nucleare, substantelor toxice si stupefiante, precum si asupra altor obiecte si materii supuse autorizarii, potrivit legii;
18. supravegheaza si controleaza circulatia pe drumurile publice, in afara cazurilor exceptate prin lege, si colaboreaza cu alte autoritati publice, institutii, asociatii si organizatii neguvernamentale, pentru imbunatatirea organizarii si sistematizarii circulatiei, asigurarea starii tehnice a autovehiculelor, perfectionarea pregatirii conducatorilor auto si luarea unor masuri de educatie rutiera a participantilor la trafic;
19. desfasoara activitati specifice de politie in domeniul transporturilor feroviare, navale si aeriene;
20. exercita controlul asupra legalitatii stabilirii domiciliului sau resedintei cetatenilor romani si straini aflati pe teritoriul tarii, in conditiile legii;
21. tine evidenta nominala a cetatenilor romani cu obligatii militare in mediul rural;
22. organizeaza, in conditiile legii, cazierul judiciar pentru tinerea evidentei persoanelor condamnate ori impotriva carora s-au luat alte masuri cu caracter penal si constituie baza de date necesare pentru indeplinirea atributiilor operative specifice politiei;
23. efectueaza studii si cercetari privind dinamica infractionalitatii in Romania si propune masuri de prevenire a acesteia;
24. acorda sprijin, potrivit legii, autoritatilor administratiei publice centrale si locale in vederea desfasurarii activitatii acestora;
25. participa, in conditiile legii, impreuna cu alte unitati ale Ministerului de Interne, in colaborare cu trupe ale Ministerului Apararii Nationale, unitati de protectie civila si alte organe prevazute de lege, la activitatile de salvare si evacuare a persoanelor si bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamitati naturale si catastrofe, precum si de limitare si inlaturare a urmarilor provocate de astfel de evenimente;
26. colaboreaza cu institutiile de invatamant si cu organizatiile neguvernamentale pentru pregatirea antiinfractionala a populatiei;
27. conlucreaza cu structuri de profil din alte state si de la nivelul unor institutii internationale pentru prevenirea si combaterea criminalitatii transfrontaliere;
28. participa la constituirea fortelor internationale de politie, destinate unor misiuni de instruire, asistenta si cooperare politieneasca sau pentru actiuni umanitare;
29. indeplineste orice alte atributii stabilite prin lege .
(2) Pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin Politia Romana isi organizeaza propria baza de date, potrivit legii.
Art. 27. - Prin dispozitie a inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane sunt desemnati politistii care au calitatea de organ de cercetare penala.
Art. 28. - (1) In indeplinirea activitatilor specifice politistul are competenta teritoriala corespunzatoare unitatii de politie din care face parte.
(2) In caz de continuare a unei masuri sau activitati specifice politistul poate actiona si pe raza teritoriala a altor unitati de politie, comunicand despre aceasta unitatii competente.
(3) In caz de detasare sau misiune ordonata pe raza teritoriala a altei unitati de politie politistul are competenta teritoriala stabilita pentru acea unitate . Politistul incadrat in Inspectoratul General al Politiei Romane are competenta teritoriala generala.
(4) Politistul este obligat sa intervina si in afara orelor de program, a atributiilor sale de serviciu si a competentei teritoriale a unitatii din care face parte, cand ia cunostinta de existenta unei infractiuni flagrante, precum si pentru conservarea probelor in cazul altor infractiuni a caror cercetare va fi efectuata de organele competente.

CAPITOLUL IV
Personalul Politiei Romane

Art. 29. - (1) Personalul Politiei Romane se compune din politisti, alti functionari publici si personal contractual.
(2) Drepturile si indatoririle specifice ale politistului se stabilesc prin statut .
Art. 30. - Personalul contractual este supus reglementarilor din legislatia muncii, in masura in care prin prezenta lege nu se dispune altfel.

CAPITOLUL V
Drepturi si obligatii

Art. 31. - (1) In realizarea atributiilor ce ii revin, potrivit legii, politistul este investit cu exercitiul autoritatii publice si are urmatoarele drepturi si obligatii principale:
a) sa legitimeze si sa stabileasca identitatea persoanelor care incalca dispozitiile legale ori sunt indicii ca acestea pregatesc sau au comis o fapta ilegala;
b) sa conduca la sediul politiei pe cei care, prin actiunile lor, pericliteaza viata persoanelor, ordinea publica sau alte valori sociale, precum si persoanele suspecte de savarsirea unor fapte ilegale, a caror identitate nu a putut fi stabilita in conditiile legii; in cazurile nerespectarii dispozitiilor date de politist, acesta este indreptatit sa foloseasca forta; verificarea situatiei acestor categorii de persoane si luarea masurilor legale, dupa caz, se realizeaza in cel mult 24 de ore, ca masura administrativa;
c) sa invite la sediul politiei persoanele a caror prezenta este necesara pentru indeplinirea atributiilor politiei, prin aducerea la cunostinta, in scris, a scopului si motivului invitatiei;
d) sa puna in executare mandatele de aducere, mandatele de arestare si pe cele de executare a pedepselor, in conditiile prevazute de lege;
e) in cazul savarsirii unei infractiuni, al urmaririi unor infractori sau al unei actiuni teroriste, sa intre in incinta locuintelor, a unitatilor economice, a institutiilor publice ori particulare, a organizatiilor social-politice, indiferent de detinator sau de proprietar, precum si la bordul oricaror mijloace de transport romanesti, cu respectarea dispozitiilor legale;
f) sa efectueze, cu respectarea dispozitiilor legale, controale ale persoanelor si bagajelor, precum si ale vehiculelor aflate in circulatie, atunci cand exista indicii temeinice cu privire la savarsirea unor infractiuni sau posibile actiuni teroriste;
g) sa efectueze controale si razii atunci cand exista indicii temeinice cu privire la savarsirea de infractiuni ori ascunderea unor infractori, bunuri provenite din infractiuni sau posibile actiuni teroriste;
h) sa poarte asupra sa armamentul si munitia necesare, indiferent daca este in uniforma sau echipat civil, si sa foloseasca, pentru indeplinirea misiunilor, autovehicule din dotare, cu sau fara insemnele distinctive ale politiei;
i) sa foloseasca orice mijloace de transport si comunicatii, indiferent de proprietar sau detinator, persoana fizica ori persoana juridica, cu exceptia celor apartinand corpului diplomatic, pentru luarea unor masuri legale ce nu sufera amanare si nu pot fi aduse la indeplinire altfel; cheltuielile vor fi achitate ulterior, la cererea proprietarilor, si vor fi suportate din fondurile unitatilor de politie sau, dupa caz, de catre persoanele care au determinat interventia, nu mai tarziu de 15 zile;
j) sa foloseasca gratuit mijloacele de transport in comun in timpul serviciului pentru executarea unor misiuni, iar personalul din politia pentru transporturi, pe cele feroviare si navale; folosirea mijloacelor de transport se face pe baza legitimatiei de serviciu;
k) sa solicite sprijinul cetatenilor pentru urmarirea, prinderea, imobilizarea si conducerea la unitatile de politie a persoanelor care au comis fapte penale.
"l) sa procedeze, in conditiile legii, la cererea persoanelor interesate sau in scopul identificarii criminalistice a persoanelor care au savarsit infractiuni ori sunt suspecte de savarsirea unor infractiuni, la prelevarea sau, dupa caz, la procesarea de profile genetice, amprente papilare, imagini faciale, semnalmente, semne particulare si orice alte date biometrice, stocate in baza de date criminalistice." (completare adusa de Legea 60/2009)
(2) In exercitarea drepturilor conferite de prezenta lege politistul are obligatia sa respecte intocmai drepturile si libertatile fundamentale ale omului, prevazute de lege si de Conventia europeana a drepturilor omului.
Art. 32. - (1) Pentru combaterea infractiunilor savarsite in conditiile crimei organizate ori in interesul urmaririi penale politia poate utiliza metoda livrarii supravegheate.
(2) Livrarea supravegheata constituie metoda folosita de institutiile sau organele legal abilitate, cu autorizarea si sub controlul procurorului, care consta in permiterea trecerii sau circulatiei pe teritoriul tarii a drogurilor ori precursorilor si bunurilor care fac obiectul unor infractiuni sau ale caror detinere si comercializare sunt interzise, in scopul descoperirii activitatilor infractionale si al identificarii persoanelor implicate.
Art. 33. - (1) Pentru prevenirea si combaterea coruptiei, a criminalitatii transfrontaliere, a traficului de fiinte umane, terorismului, traficului de droguri, spalarii banilor, infractiunilor informatice si a crimei organizate, la propunerea inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romane, cu aprobarea ministrului de interne si cu autorizarea procurorului desemnat de procurorul general al parchetului de pe langa Curtea de apel, Politia Romana poate sa foloseasca informatori si politisti sub acoperire pentru culegerea de informatii in vederea folosirii acestora ca probe in timpul unui proces in instanta. Autorizarea procurorului va fi emisa in scris pentru o perioada de maximum 60 de zile si poate fi prelungita in aceleasi conditii pentru alte perioade de cate 30 de zile fiecare. Toate aceste autorizatii vor fi confidentiale si nu vor fi facute publice.
(2) Sursele de informare, metodele si mijloacele activitatii de culegere a informatiilor au caracter confidential si nu pot fi dezvaluite de nimeni in nici o imprejurare. Exceptie fac cazurile in care indatoririle functiei, nevoile justitiei sau legea impune dezvaluirea lor. In aceste situatii dezvaluirea se va face, dupa caz, cu asigurarea protectiei necesare.
(3) Prin activitatea de culegere, verificare si valorificare a datelor si informatiilor politistii nu trebuie in nici un fel sa lezeze sau sa ingradeasca in mod ilegal drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, viata privata, onoarea sau reputatia acestora.
(4) Ministerul de Interne asigura protectia si incadrarea in munca a politistilor care, lucrand sub acoperire, au fost deconspirati in imprejurari care exclud culpa acestora.
(5) Organizarea si functionarea activitatii de culegere a informatiilor pentru activitatea specifica politiei se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.
(6) Ministrul de interne prezinta, anual sau ori de cate ori se impune, Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si comisiilor de specialitate ale Parlamentului Romaniei rapoarte referitoare la activitatea de culegere a informatiilor si fondurile utilizate in acest scop.
(7) Colectarea, stocarea si utilizarea datelor despre persoanele aflate in atentia politiei se fac in conformitate cu legea si cu principiile internationale privind protectia datelor.
Art. 34. - (1) Pentru descurajarea, impiedicarea si neutralizarea actiunilor agresive ale persoanelor care tulbura ordinea si linistea publica, actiuni ce nu au putut fi inlaturate sau anihilate prin utilizarea altor mijloace, politistii pot folosi scuturi de protectie, casti cu vizor, bastoane din cauciuc, bastoane cu energie electrostatica, dispozitive cu substante iritant-lacrimogene si paralizante, jeturi de apa, arme cu glont din cauciuc si catuse, caini de serviciu, precum si alte mijloace de imobilizare care nu pun in pericol viata sau nu produc o vatamare corporala grava.
(2) Mijloacele prevazute la alin. (1) pot fi folosite impotriva persoanelor care:
a) intreprind actiuni care pun in pericol integritatea corporala, sanatatea sau bunurile altor persoane;
b) blocheaza, in afara conditiilor legii, caile publice de circulatie, incearca sa patrunda, patrund fara drept sau refuza sa paraseasca sediile autoritatilor publice, ale partidelor politice, ale institutiilor si organizatiilor de interes public ori privat, pericliteaza in orice mod integritatea sau securitatea acestora ori a personalului sau tulbura desfasurarea normala a activitatii;
c) ultragiaza persoanele cu functii ce implica exercitiul autoritatii publice;
d) se opun sau nu se supun, prin orice mijloace, indeplinirii solicitarilor legale ale politistului, numai daca exista o temere legitima ca prin actiunile lor pot pune in pericol integritatea corporala sau viata politistului.
(3) Folosirea mijloacelor prevazute la alin. (1) impotriva participantilor la actiunile agresive se va face in mod gradual, dupa avertizarea prealabila asupra utilizarii unor asemenea mijloace si acordarea timpului necesar pentru incetarea actiunilor si conformarea la solicitarile legale ale politistului; exceptie fac cazurile extreme. Orice actiune in public si in cazuri extreme se face prin anuntare: Politia!
(4) Folosirea mijloacelor prevazute la alin. (1) nu trebuie sa depaseasca nevoile reale pentru impiedicarea sau neutralizarea actiunilor agresive.
Art. 35. - (1) In caz de necesitate politistul poate folosi, in situatiile si in conditiile prevazute de lege, forta armelor albe sau a armelor de foc. Armele de foc se folosesc dupa somatia: Stai, stai ca trag!
(2) In cazurile de legitima aparare politistul poate folosi armele de foc, fara somatie.
(3) Folosirea armamentului din dotare pentru indeplinirea atributiilor de serviciu, in conditiile si in situatiile prevazute de lege, inlatura caracterul penal al faptei .
Art. 36. - Se interzice folosirea mijloacelor prevazute la art. 34 si 35 impotriva femeilor cu semne vizibile de sarcina, impotriva persoanelor cu semne vadite de invaliditate si copiilor, cu exceptia cazurilor in care acestia infaptuiesc un atac armat sau in grup, care pune in pericol viata sau integritatea corporala a uneia ori mai multor persoane .
Art. 37. - (1) Politia Romana poate interveni in forta, in conditiile legii, impotriva celor care pun in pericol viata, integritatea sau sanatatea persoanelor ori a organelor de ordine, precum si impotriva celor care ameninta cu distrugerea unor cladiri sau bunuri de interes public ori privat.
(2) Folosirea mijloacelor din dotare se face numai dupa avertizarea si somarea, prin mijloace de amplificare sonora, a participantilor la dezordine asupra necesitatii respectarii legii si ordinii publice. Daca dupa avertizare se incalca in continuare ordinea publica si legile, politistul numit ca sef al dispozitivului de ordine sau sefii ierarhici ii someaza pe participanti folosind formula: Prima somatie: Atentiune, va rugam sa parasiti... Vom folosi forta!, urmata de semnale sonore si luminoase. Daca dupa trecerea perioadei de timp necesare dispersarii cei somati nu se supun, se foloseste o ultima somatie, astfel: Ultima somatie: Parasiti... Se va folosi forta!
(3) Daca in astfel de situatii, precum si in cele prevazute de art. 47 din Legea nr. 17/1996 privind regimul armelor de foc si al munitiilor se impune uzul de arma, in prealabil se va folosi o ultima somatie, astfel: Parasiti... Se vor folosi armele de foc!
(4) Folosirea mijloacelor de impiedicare si constrangere inceteaza de indata ce s-a restabilit ordinea publica.
Art. 38. - Fiecare situatie in care s-a facut uz de arma se raporteaza de urgenta ierarhic. De indata ce va fi posibil, raportul va fi intocmit in scris. Daca in urma uzului de arma s-a produs moartea sau vatamarea unei persoane, fapta se comunica de indata procurorului competent, potrivit legii.
Art. 39. - Politistul este obligat sa ia masurile necesare pentru inlaturarea pericolelor care ameninta ordinea publica sau siguranta persoanelor, in toate situatiile in care ia cunostinta direct ori cand este sesizat despre acestea.
Art. 40. - Politistul este obligat sa ia masurile necesare pentru ocrotirea vietii, sanatatii si integritatii corporale a persoanelor a caror paza o asigura si, in special, sa ia imediat masuri ca ingrijirile medicale sa le fie acordate de fiecare daca cand acestea se impun.
Art. 41. - (1) In exercitarea atributiilor de serviciu politistul este obligat sa prezinte insigna sau legitimatia de serviciu, dupa caz, pentru a-si face cunoscuta, in prealabil, calitatea, cu exceptia situatiilor in care rezultatul interventiei sau siguranta ulterioara a politistului ar fi periclitata.
(2) Inainte de intrarea in actiune sau efectuarea interventiei ce nu sufera amanare politistul este obligat sa se prezinte verbal, iar dupa incheierea oricarei actiuni sau interventii, sa se legitimeze si sa isi declare functia si unitatea de politie din care face parte.
Art. 42. - (1) Politistul este obligat sa verifice permanent competenta actiunilor sale.
(2) In efectuarea investigatiilor politistul este obligat sa se bazeze pe date sau informatii privind savarsirea unor fapte ilegale.

CAPITOLUL VI
Asigurarea logistica, materiala si financiara

Art. 43. - (1) Politia Romana poate detine in folosinta imobile, armament, munitie, echipamente si aparatura tehnica specifica, necesare pentru indeplinirea atributiilor prevazute de lege .
(2) Unitatile de politie utilizeaza, potrivit legii, un parc propriu de mijloace de transport, animale de serviciu si alte mijloace necesare pentru indeplinirea atributiilor prevazute de lege .
(3) Pe langa unitatile de politie se pot constitui sectii sau asociatii sportive.
(4) Inspectoratul General al Politiei Romane si unitatile teritoriale ale politiei pot avea cabinete medicale care sa asigure asistenta medicala la locul de munca, pot detine in folosinta baze de tratament si unitati de cazare a personalului si a membrilor lor de familie pe timpul cat se afla in misiune, concedii de odihna sau tratament medical.
Art. 44. - Inspectoratul General al Politiei Romane si unitatile teritoriale ale politiei folosesc locuinte de protocol, de serviciu, de interventie si sociale ce pot fi repartizate politistilor, celorlalti functionari publici si personalului contractual, precum si familiilor acestora.
Art. 45. - Dotarea Politiei Romane se realizeaza de catre Ministerul de Interne din fondurile alocate cu aceasta destinatie prin legea bugetului de stat si din alte surse constituite potrivit legii.
Art. 46. - Inspectorul general al Inspectoratului General al Politiei Romane este abilitat:
a) sa aprobe, in limitele competentelor sale, documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile proprii de investitii si sa urmareasca executarea acestora la termenele stabilite;
b) sa stabileasca normele de intrebuintare, intretinere si reparare pentru tehnica speciala din dotare;
c) sa execute controlul mijloacelor materiale si banesti repartizate unitatilor subordonate;
d) sa exercite orice alte atributii conferite prin actele normative, in domeniile asigurarii materiale si financiare.

CAPITOLUL VII
Dispozitii finale

Art. 47. - Politia Romana coopereaza cu institutii similare din alte state si cu organisme internationale de profil, pe baza intelegerilor la care Romania este parte, inclusiv prin ofiteri de legatura .
Art. 48. - (1) In interesul asigurarii ordinii publice si securitatii colective, la solicitarea Presedintelui Romaniei, cu aprobarea Parlamentului, efective ale Politiei Romane pot participa, in afara teritoriului national, la constituirea fortelor internationale de politie destinate unor misiuni de instruire, asistenta si cooperare politieneasca, precum si pentru actiuni umanitare.
(2) Pe timpul indeplinirii misiunilor prevazute la alin. (1) efectivele de politie participante vor avea statutul personalului detasat la organizatii internationale si vor beneficia de drepturile cuvenite potrivit legii.
Art. 49. - Infiintarea, organizarea si functionarea politiei comunitare pentru ordinea publica la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale se reglementeaza prin lege .
Art. 50. - Ziua Politiei Romane este 25 martie.
Art. 51. - Uniforma de politist, forma si continutul insignei si ale documentelor de legitimare a politistilor se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
Art. 52. - Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 26/1994 privind organizarea si functionarea Politiei Romane, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 123 din 18 mai 1994, cu modificarile si completarile ulterioare.
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor si de Senat in sedinta comuna din 20 martie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR, PRESEDINTELE SENATULUI
VIOREL HREBENCIUC NICOLAE VACAROIU
Bucuresti, 23 aprilie 2002.
Nr. 218.

Ordonanta nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor

(publicata in Monitorul Oficial nr. 84 din 1 februarie 2002)

In temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia Romaniei si ale art. 1 pct. IV.7 din Legea nr. 751/2001 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonante,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta.

Art. 1.
(1) Prezenta ordonanta are ca obiect reglementarea modului de exercitare de catre cetateni a dreptului de a adresa autoritatilor publice petitii formulate in nume propriu.
(2) Dreptul de petitionare este recunoscut si organizatiilor legal constituite, acestea putand formula petitii in numele colectivelor pe care le reprezinta.

Art. 2.
In sensul prezentei ordonante, prin petitie se intelege cererea, reclamatia, sesizarea sau propunerea formulata in scris sau prin e-mail, pe care un cetatean ori o organizatie legal constituita o poate adresa autoritatilor publice centrale si locale, serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale din unitatile administrativ-teritoriale, societatilor nationale, societatilor comerciale de interes judetean sau local, precum si regiilor autonome, denumite in continuare autoritati si institutii publice.

Art. 3.
Petitiile adresate autoritatilor si institutiilor publice prevazute la art. 2 vor fi solutionate in termenele si in conditiile stabilite prin prezenta ordonanta.

Art. 4.
Conducatorii autoritatilor si institutiilor publice prevazute la art. 2 sunt direct raspunzatori de buna organizare si desfasurare a activitatii de primire, evidentiere si rezolvare a petitiilor ce le sunt adresate, precum si de legalitatea solutiilor si comunicarea acestora in termenul legal.

Art. 5.
Pentru solutionarea legala a petitiilor ce le sunt adresate conducatorii autoritatilor si institutiilor publice sesizate vor dispune masuri de cercetare si analiza detaliata a tuturor aspectelor sesizate.

Art. 6.
(1) Autoritatile si institutiile publice prevazute la art. 2 sunt obligate sa isi organizeze un compartiment distinct pentru relatii cu publicul, incadrat cu personalul necesar, care va avea pregatirea corespunzatoare si care va primi, va inregistra si se va ingriji de rezolvarea petitiilor.
(2) Pentru rezolvarea temeinica si legala a petitiilor compartimentul prevazut la alin. (1) le va indruma catre compartimentele de specialitate, cu precizarea termenului de trimitere a raspunsului.
(3) Compartimentul prevazut la alin. (1) este obligat sa urmareasca solutionarea si redactarea in termen a raspunsului. Expedierea raspunsului catre petitionar se va face numai prin intermediul compartimentului care a inregistrat petitia, acesta ingrijindu-se si de clasare si arhivare.
(4) Petitiile gresit indreptate vor fi trimise in termen de 5 zile de la inregistrare de catre compartimentul prevazut la alin. (1) autoritatilor sau institutiilor publice in ale caror atributii intra rezolvarea problemelor semnalate in petitie.

Art. 7.
Petitiile anonime sau cele in care nu sunt trecut datele de identificare a petitionarului nu se iau in considerare si vor fi clasate potrivit prezentei ordonante.

Art. 8.
(1) Autoritatile si institutiile publice sesizate au obligatia sa comunice petitionarului, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii petitiei, raspunsul, indiferent daca solutia este favorabila sau nefavorabila.
(2) Pentru solutionarea petitiilor primite de la o alta autoritate sau institutie publica, potrivit art. 6 alin. (4), curge un nou termen de 30 de zile.

Art. 9.
In situatia in care aspectele sesizate prin petitie necesita o cercetare mai amanuntita, conducatorul autoritatii sau institutiei publice poate prelungi termenul prevazut la art. 8 cu cel mult 15 zile.

Art. 10.
(1) In cazul in care un petitionar adreseaza mai multe petitii, sesizand aceeasi problema, acestea se vor conexa, petentul urmand sa primeasca un singur raspuns.
(2) Daca dupa trimiterea raspunsului se primeste o noua petitie cu acelasi continut, aceasta se claseaza la numarul initial, facandu-se mentiune despre faptul ca s-a raspuns.

Art. 11.
In cazul in care prin petitie sunt sesizate anumite aspecte din activitatea unei persoane, aceasta nu poate fi solutionata de persoana in cauza sau de catre un subordonat al acesteia.

Art. 12.
(1) Repartizarea petitiilor in vederea solutionarii lor de catre personalul de specialitate se face de catre seful compartimentului caruia i s-a trimis petitia de catre compartimentul prevazut la alin. (1) al art. 6.
(2) Functionarii publici si persoanele incadrate cu contract individual de munca sunt obligate sa rezolve numai petitiile care le sunt repartizate potrivit alin. (1), fiindu-le interzis sa le primeasca direct de la petenti, sa intervina sau sa depuna staruinta pentru solutionarea acestora in afara cadrului legal.

Art. 13.
Semnarea raspunsului se va face numai de catre seful compartimentului care a solutionat petitia. In raspuns se va indica in mod obligatoriu temeiul legal al solutiei adoptate.

Art. 14.
Semestrial autoritatile si institutiile publice vor analiza activitatea proprie de solutionare a petitiilor, pe baza raportului intocmit de compartimentul prevazut la alin. (1) al art. 6.

Art. 15.
Constituie abatere disciplinara si se sanctioneaza potrivit prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici sau, dupa caz, potrivit legislatiei muncii urmatoarele fapte:
a) nerespectarea termenelor de solutionare a petitiilor, prevazute in prezenta ordonanta;
b) interventiile sau staruintele pentru rezolvarea unor petitii in afara cadrului legal;
c) primirea direct de la petitionar a unei petitii in vederea rezolvarii, fara a fi repartizata de seful compartimentului.

Art. 16.
La data intrarii in vigoare a prezentei ordonante se abroga orice dispozitii contrare.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
Contrasemneaza:
Ministrul administratiei publice,
Octav Cozmanca
Ministrul informatiilor publice,
Vasile Dincu
Bucuresti, 30 ianuarie 2002.
Nr. 27.

Legea 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 714 din 26 octombrie 2010

Legea micii reforme in Justitie

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege

Art. I. — Codul de procedura civila, republicat in Monitorul Oficial nr. 45 din 24 februarie 1948, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 1, dupa punctul 1 se introduce un nou punct, punctul 1^1, cu urmatorul cuprins:
"1^1. in prima si ultima instanta, procesele si cererile privind creante avand ca obiect plata unei sume de bani de pana la 2.000 lei inclusiv;".

2. La articolul 20, punctul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"2. cand doua sau mai multe instante s-au declarat necompetente de a judeca aceeasi pricina."

3. Dupa articolul 40^1 se introduce un nou articol, articolul 40^2, cu urmatorul cuprins:
"Art. 40^2
Stramutarea pricinii nu poate fi ceruta din nou, pentru acelasi motiv, in afara de cazul in care noua cerere se intemeiaza pe imprejurari necunoscute la data solutionarii cererii anterioare sau ivite dupa solutionarea acesteia. Cererea de stramutare a cauzei introdusa cu nerespectarea prevederilor alin. 1 este inadmisibila."

4. La articolul 82, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 82
Orice cerere adresata instantelor judecatoresti trebuie sa fie facuta in scris si sa cuprinda aratarea instantei, numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, dupa caz, denumirea si sediul lor, numele si prenumele, domiciliul sau resedinta reprezentantilor lor, daca este cazul, obiectul cererii si semnatura. De asemenea, cererea va cuprinde, daca este cazul, si datele de identificare a mijloacelor de comunicare utilizate de parti, precum numarul de telefon, numarul de fax, adresa de posta electronica sau altele asemenea."

5. Dupa articolul 86 se introduc doua noi articole, articolele 86^1 si 86^2, cu urmatorul cuprins:
"Art. 86^1
Dupa sesizarea instantei, daca partile au avocat sau consilier juridic, cererile, intampinarile sau alte acte se pot comunica direct intre acestia. In acest caz, cel care primeste actul va atesta primirea si va consemna data primirii pe insusi exemplarul care se va depune la instanta, de indata, sub sanctiunea neluarii in seama. Dovada comunicarii actelor poate fi facuta si prin orice alt inscris depus la dosarul cauzei prin care se atesta, sub semnatura, primirea fiecarui act de procedura care a fost comunicat.

Art. 86^2
In scopul obtinerii datelor si informatiilor necesare realizarii procedurii de comunicare a citatiilor, a altor acte de procedura, precum si indeplinirii oricarei atributii proprii activitatii de judecata, instantele au drept de acces direct la bazele electronice de date sau la alte sisteme de informare detinute de autoritati si institutii publice.
Autoritatile si institutiile prevazute la alin. 1 au obligatia de a lua masurile necesare in vederea asigurarii accesului direct al instantelor la bazele electronice de date si sistemele de informare prevazute la acelasi alineat."

6. La articolul 88 alineatul 1, punctul 5^1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"5^1. mentiunea ca, prin inmanarea citatiei, sub semnatura de primire, personal sau prin reprezentant legal sau conventional, pentru un termen de judecata, cel citat este prezumat ca are in cunostinta si termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care citatia i-a fost inmanata;".

7. La articolul 88 alineatul 1, dupa punctul 5^1 se introduce un nou punct, punctul 5^2, cu urmatorul cuprins:
"5^2. alte mentiuni prevazute de lege;".

8. La articolul 105, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
Art. 105
Actele de procedura indeplinite de un judecator cu incalcarea normelor de competenta de ordine publica sau privata vor fi declarate nule in conditiile prevazute de lege."

9. La articolul 108^1 alineatul 1 punctul 1, dupa litera e) se introduce o noua litera, litera f), cu urmatorul cuprins:
"f) refuzul partii de a se prezenta la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii, in situatiile in care a acceptat, potrivit legii."

10. Articolul 109 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 109
Oricine pretinde un drept impotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente.
Sesizarea instantei se poate face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile, daca legea prevede in mod expres aceasta. Dovada indeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare in judecata.
Neindeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocata decat de catre parat prin intampinare, sub sanctiunea decaderii.
La sesizarea instantei cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o incheiere emisa de notarul public cu privire la verificarea evidentelor succesorale prevazute de Codul civil si de lege. In acest caz neindeplinirea procedurii prealabile poate fi invocata nu numai de catre parat, ci si de catre instanta, din oficiu."

11. La articolul 112, punctele 1, 2 si ultima teza a punctului 5 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"1. numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. Dispozitiile art. 82 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile. Daca reclamantul locuieste in strainatate, va arata si domiciliul ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul;
2. numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul profesional. Dispozitiile art. 82 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile in mod corespunzator;
...................................................
Cand se va cere dovada cu martori, se vor arata numele si locuinta martorilor, dispozitiile art. 82 alin. 1 teza a II-a fiind aplicabile in mod corespunzator;".

12. Articolul 115 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 115
Intampinarea va cuprinde:
1. numele si prenumele, domiciliul sau resedinta paratului ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. Dispozitiile art. 82 alin. 1 teza a II-a sunt aplicabile in mod corespunzator;
2. exceptiile de procedura pe care paratul le ridica la cererea reclamantului;
3. raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii;
4. dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere; cand va cere dovada cu martori, paratul va arata numele si locuinta lor, dispozitiile art. 82 alin. 1 teza a II-a fiind aplicabile in mod corespunzator;
5. semnatura."

13. La articolul 129, alineatul 5 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Judecatorii au indatorirea sa staruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greseala privind aflarea adevarului in cauza, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronuntarii unei hotarari temeinice si legale. Daca probele propuse nu sunt indestulatoare pentru lamurirea in intregime a procesului, instanta va dispune ca partile sa completeze probele. De asemenea, judecatorul poate, din oficiu, sa puna in discutia partilor necesitatea administrarii altor probe, pe care le poate ordona chiar daca partile se impotrivesc."

14. La articolul 129, dupa alineatul 5 se introduce un nou alineat, alineatul 5^1, cu urmatorul cuprins:
"Cu toate acestea, partile nu pot invoca in caile de atac omisiunea instantei de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus si administrat in conditiile legii."

15. Articolul 131 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 131
In tot cursul procesului, judecatorul va incerca impacarea partilor, dandu-le indrumarile necesare, potrivit legii.
In acest scop, el va solicita infatisarea personala a partilor, chiar daca acestea sunt reprezentate. Dispozitiile art. 132^1 alin. 2 sunt aplicabile.
In litigiile care, potrivit legii, pot face obiectul procedurii de mediere, judecatorul poate invita partile sa participe la o sedinta de informare cu privire la avantajele folosirii acestei proceduri.
Cand considera necesar, tinand seama de circumstantele cauzei, judecatorul va recomanda partilor sa recurga la mediere, in vederea solutionarii litigiului pe cale amiabila, in orice faza a judecatii. Medierea nu este obligatorie pentru parti.
Daca, in conditiile alin. 1 sau 2, partile se impaca, judecatorul va constata invoiala lor in cuprinsul hotararii pe care o va da.
Dispozitiile art. 271—273 sunt aplicabile."

16. Dupa articolul 132 se introduce un nou articol, articolul 132^1, cu urmatorul cuprins:
"Art. 132^1
Pentru judecarea procesului, instanta, tinand seama de imprejurari, fixeaza termene scurte, chiar de la o zi la alta. Cand considera necesar, instanta va putea fixa si termene mai indelungate. Dispozitiile art. 153 sunt aplicabile.
Judecatorii vor dispune verificarea efectuarii procedurilor de citare si comunicare dispuse pentru fiecare termen. Cand este cazul, instanta va ordona luarea masurilor de refacere a acestor proceduri. In afara de aceste masuri, instanta va putea dispune ca incunostintarea partilor sa se faca si telefonic, telegrafic, prin fax, posta electronica sau prin orice alt mijloc de comunicare ce asigura, dupa caz, transmiterea textului actului supus comunicarii ori instiintarea pentru prezentarea la termen, precum si confirmarea primirii actului, respectiv a instiintarii, daca partile au indicat instantei datele corespunzatoare in acest scop. Daca incunostintarea s-a facut telefonic, grefierul va intocmi un referat in care va arata modalitatea de incunostintare si obiectul acesteia.
Judecatorii pot stabili pentru parti sau pentru reprezentantii acestora, precum si pentru alti participanti in proces indatoriri in ceea ce priveste prezentarea dovezilor cu inscrisuri, relatii scrise, raspunsul scris la interogatoriul comunicat potrivit art. 222, asistarea si concursul la efectuarea in termen a expertizelor, precum si orice alte demersuri necesare solutionarii cauzei. Dispozitiile alin. 2 se aplica in mod corespunzator."

17. Articolul 136 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 136
Exceptiile de procedura care nu au fost propuse in conditiile art. 115 si art. 132 nu vor mai putea fi invocate in cursul judecatii, afara de cele de ordine publica, care pot fi invocate in cursul procesului, in cazurile si conditiile legii."

18. La articolul 153, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 153
Partea care a depus cererea personal sau prin reprezentant legal sau conventional si a luat termenul in cunostinta, precum si partea care a fost prezenta la un termen de judecata, ea insasi sau printr-un reprezentant al ei, nu va fi citata in tot cursul judecatii la acea instanta, prezumandu-se ca ea cunoaste termenele de judecata ulterioare. Aceste dispozitii ii sunt aplicabile si partii careia, personal sau prin reprezentant legal sau conventional, i s-a inmanat, sub semnatura de primire, citatia pentru un termen de judecata, considerandu-se ca, in acest caz, ea cunoaste si termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care citatia i-a fost inmanata."

19. La articolul 153, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Termenul de judecata nu poate fi preschimbat decat pentru motive temeinice, din oficiu sau la cererea oricareia dintre parti. Completul de judecata investit cu judecarea cauzei hotaraste in camera de consiliu, fara citarea partilor. Partile vor fi citate de indata pentru noul termen fixat. Dispozitiile art. 132^1 alin. 2 sunt aplicabile."

20. La articolul 158, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Daca instanta se declara necompetenta, hotararea nu este supusa niciunei cai de atac, dosarul fiind trimis de indata instantei competente sau, dupa caz, altui organ cu activitate jurisdictionala competent."

21. La articolul 158, alineatul 4 se abroga.

22. Articolul 159 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 159
Necompetenta este de ordine publica sau privata. Necompetenta este de ordine publica:
1. in cazul incalcarii competentei generale, cand procesul nu este de competenta instantelor judecatoresti;
2. in cazul incalcarii competentei materiale, cand procesul este de competenta unei instante de alt grad;
3. in cazul incalcarii competentei teritoriale exclusive, cand procesul este de competenta unei alte instante de acelasi grad si partile nu o pot inlatura.
In toate celelalte cazuri, necompetenta este de ordine privata."

23. Dupa articolul 159 se introduce un nou articol, articolul 159^1, cu urmatorul cuprins:
"Art. 159^1
Necompetenta generala a instantelor judecatoresti poate fi invocata de parti ori de catre judecator in orice stare a pricinii.
Necompetenta materiala si teritoriala de ordine publica poate fi invocata de parti ori de catre judecator la prima zi de infatisare in fata primei instante, dar nu mai tarziu de inceperea dezbaterilor asupra fondului.
Necompetenta de ordine privata poate fi invocata doar de catre parat prin intampinare sau, cand intampinarea nu este obligatorie, cel mai tarziu la prima zi de infatisare.
La prima zi de infatisare, judecatorul este obligat, din oficiu, sa verifice si sa stabileasca daca instanta sesizata este competenta general, material si teritorial sa judece pricina, consemnand in cuprinsul incheierii de sedinta temeiurile de drept pentru care constata competenta instantei sesizate.
Verificarea competentei conform alin. 4 nu impiedica formularea exceptiilor de necompetenta in cazurile si conditiile prevazute la alin. 1—3, asupra carora judecatorul se va pronunta in conditiile legii".

24. La articolul 201, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 201
Cand pentru lamurirea unor imprejurari de fapt instanta considera necesar sa cunoasca parerea unor specialisti, va numi, la cererea partilor ori din oficiu, unul sau trei experti, stabilind prin incheiere punctele asupra carora ei urmeaza sa se pronunte, dupa care va putea convoca o audiere in camera de consiliu, in cadrul careia va solicita expertului sa se pronunte cu privire la costul estimativ al lucrarii ce urmeaza a fi efectuata, cat si cu privire la durata de timp necesara efectuarii expertizei. Pozitia partilor, respectiv a partii care a solicitat proba va fi consemnata in incheiere. In functie de pozitia expertului, a partilor, respectiv a partii care a solicitat proba, instanta va fixa termenul de depunere a raportului de expertiza si conditiile de plata a cheltuielilor necesare efectuarii expertizei.
Dispozitiile art. 213 alin. 2 sunt aplicabile."

25. Dupa articolul 281^2 se introduce un nou articol, articolul 281^2a, cu urmatorul cuprins:
"Art. 281^2a
Indreptarea, lamurirea, inlaturarea dispozitiilor potrivnice sau completarea hotararii nu poate fi ceruta pe calea apelului sau recursului, ci numai in conditiile art. 281—281^2."

26. La articolul 282^1, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 282^1
Nu sunt supuse apelului hotararile judecatoresti date in prima instanta in cererile introduse pe cale principala privind pensii de intretinere, in litigiile al caror obiect are o valoare de pana la 100.000 lei inclusiv, atat in materie civila, cat si in materie comerciala, asupra actiunilor posesorii, actiunilor in evacuare in materie comerciala, a celor referitoare la inregistrarile in registrele de stare civila si luarea masurilor asiguratorii, asupra cererilor pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale si in alte cazuri prevazute de lege."

27. La articolul 297, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 297
In cazul in care se constata ca, in mod gresit, prima instanta a solutionat procesul fara a intra in judecata fondului ori judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata, instanta de apel va anula hotararea atacata si va judeca procesul, evocand fondul. Cu toate acestea, in cazul in care prima instanta a solutionat procesul fara a intra in judecata fondului, instanta de apel va anula hotararea atacata si va trimite cauza spre rejudecare, o singura data, primei instante sau altei instante egale in grad cu aceasta din aceeasi circumscriptie, daca partile au solicitat in mod expres luarea acestei masuri prin cererea de apel ori prin intampinare. De asemenea, instanta de apel va anula hotararea atacata si va trimite cauza spre rejudecare, o singura data, primei instante sau altei instante egale in grad cu aceasta din aceeasi circumscriptie, in cazul in care judecata in prima instanta s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata, iar partea a solicitat in mod expres luarea acestei masuri prin cererea de apel. Dezlegarea data problemelor de drept de catre instanta de apel, ca si necesitatea administrarii unor probe sunt obligatorii pentru judecatorii fondului."

28. La articolul 299, dupa alineatul 1 se introduce un nou alineat, alineatul 1^1, cu urmatorul cuprins:
"Nu sunt supuse recursului hotararile pronuntate in cererile prevazute la art. 1 pct. 1^1."

29. La articolul 304, punctul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"3. cand hotararea s-a dat cu incalcarea competentei de ordine publica a altei instante, invocata in conditiile legii;".

30. La articolul 312, dupa alineatul 6 se introduce un nou alineat, alineatul 6^1, cu urmatorul cuprins:
"Casarea cu trimitere poate fi dispusa o singura data in cursul procesului pentru cazul in care instanta a carei hotarare este recurata a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului, pentru cazul in care judecata s-a facut in lipsa partii care nu a fost regulat citata atat la administrarea probelor, cat si la dezbaterea fondului, respectiv pentru cazul casarii pentru lipsa de competenta. In cazul in care, dupa casarea cu trimitere potrivit alin. 5 sau 6, intervine o noua casare in aceeasi cauza, tribunalele si curtile de apel vor rejudeca in fond cauza, dispozitiile alin. 4 fiind aplicabile."

31. La articolul 315, dupa alineatul 3 se introduce un nou alineat, alineatul 3^1, cu urmatorul cuprins:
"In cazul rejudecarii dupa casare, cu retinere sau cu trimitere, sunt admisibile orice probe prevazute de lege."

32. Articolul 329 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 329
Pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre toate instantele judecatoresti, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, colegiile de conducere ale curtilor de apel, precum si Avocatul Poporului au indatorirea sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra problemelor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti."

33. Dupa articolul 330^4 se introduc trei noi articole, articolele 330^5 — 330^7, cu urmatorul cuprins:
"Art. 330^5. — Recursul in interesul legii este admisibil numai daca se face dovada ca problemele de drept care formeaza obiectul judecatii au fost solutionate in mod diferit prin hotarari judecatoresti irevocabile, care se anexeaza cererii.

Art. 330^6
Recursul in interesul legii se judeca de un complet format din presedintele sau, in lipsa acestuia, din vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintii de sectii din cadrul acesteia, precum si un numar de 20 de judecatori, din care 14 judecatori din sectia in a carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti si cate 2 judecatori din cadrul celorlalte sectii. Presedintele completului este presedintele, respectiv vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
In cazul in care problema de drept prezinta interes pentru doua sau mai multe sectii, presedintele sau, dupa caz, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie va stabili numarul judecatorilor din sectiile interesate care vor intra in compunerea completului prevazut la alin. 1, celelalte sectii urmand a fi reprezentate potrivit dispozitiilor aceluiasi alineat.
Dupa sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele sau, dupa caz, vicepresedintele acesteia va lua masurile necesare pentru desemnarea aleatorie a judecatorilor din cadrul sectiei in a carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti, precum si a judecatorilor din celelalte sectii ce intra in alcatuirea completului prevazut la alin. 1.
La primirea cererii, presedintele completului va desemna un judecator din cadrul sectiei in a carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti, pentru a intocmi un raport asupra recursului in interesul legii. In cazul in care problema de drept prezinta interes pentru doua sau mai multe sectii, presedintele completului va desemna cate un judecator din cadrul acestor sectii pentru intocmirea raportului. Raportorii nu sunt incompatibili.
In vederea intocmirii raportului, presedintele completului poate solicita unor specialisti recunoscuti opinia scrisa asupra problemelor de drept solutionate diferit.
Raportul va cuprinde solutiile diferite date problemei de drept si argumentele pe care se fundamenteaza, jurisprudenta relevanta a Curtii Constitutionale, a Curtii Europene a Drepturilor Omului, a Curtii de Justitie a Uniunii Europene si opinia specialistilor consultati, daca este cazul, precum si doctrina in materie. Totodata, judecatorul sau, dupa caz, judecatorii raportori vor intocmi proiectul solutiei ce se propune a fi data recursului in interesul legii. Sedinta completului se convoaca de presedintele acestuia, cu cel putin 20 de zile inainte de desfasurarea acesteia. Odata cu convocarea, fiecare judecator va primi o copie a raportului si a solutiei propuse.
La sedinta participa toti judecatorii completului. Daca exista motive obiective, acestia vor fi inlocuiti cu respectarea regulilor prevazute la alin. 3.
Recursul in interesul legii se sustine in fata completului, dupa caz, de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de procurorul desemnat de acesta, de judecatorul desemnat de colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, respectiv al curtii de apel ori de Avocatul Poporului sau de un reprezentant al acestuia. Recursul in interesul legii se judeca in cel mult 3 luni de la data sesizarii instantei, iar solutia se adopta cu cel putin doua treimi din numarul judecatorilor completului. Nu se admit abtineri de la vot.

Art. 330^7
Asupra cererii, completul se pronunta prin decizie.
Decizia se pronunta numai in interesul legii si nu are efecte asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese.
Decizia se motiveaza in termen de cel mult 30 de zile de la pronuntare si se publica in cel mult 15 zile de la motivare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I."

34. La articolul 373, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 373
Daca prin lege nu se dispune altfel, hotararile judecatoresti si celelalte titluri executorii se executa de executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel in care urmeaza sa se efectueze executarea ori, in cazul urmaririi bunurilor, de catre executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel in care se afla acestea. Daca bunurile urmaribile, mobile sau imobile, se afla in circumscriptiile mai multor curti de apel, este competent oricare dintre executorii judecatoresti care functioneaza pe langa una dintre acestea."

35. La articolul 373, dupa alineatul 2 se introduce un nou alineat, alineatul 3, cu urmatorul cuprins:
"Instanta de executare solutioneaza cererile de incuviintare a executarii silite, judeca contestatiile la executare, precum si orice alte incidente aparute in cursul executarii silite, cu exceptia celor date de lege in competenta altor instante sau organe."

36. Articolul 373^1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 373^1
Cererea de executare silita, insotita de titlul executoriu, se depune la executorul judecatoresc, daca legea nu prevede altfel. Acesta, in termen de cel mult 5 zile de la inregistrarea cererii, va solicita instantei de executare incuviintarea executarii silite, inaintandu-i in copie cererea de executare si titlul respectiv.
Instanta de executare incuviinteaza executarea silita a obligatiei stabilite prin titlul executoriu, printr-o singura incheiere data in camera de consiliu, fara citarea partilor, in termen de cel mult 7 zile de la inregistrarea cererii de incuviintare a executarii silite.
In temeiul incheierii prin care se admite cererea de incuviintare a executarii silite, executorul judecatoresc poate proceda la executarea silita a obligatiei stabilite prin titlul executoriu in oricare dintre formele prevazute de lege, dispozitiile art. 371^1alin. 3 aplicandu-se in mod corespunzator.
Incuviintarea executarii silite este de drept valabila si pentru titlurile executorii care se vor emite de executorul judecatoresc in cadrul procedurii de executare silita incuviintate.
Instanta poate respinge cererea de incuviintare a executarii silite numai daca:
1. cererea de executare silita este de competenta altui organ de executare decat cel sesizat;
2. titlul nu a fost investit cu formula executorie, daca, potrivit legii, aceasta cerinta este necesara pentru pornirea executarii silite;
3. creanta nu este certa, lichida si exigibila;
4. titlul cuprinde dispozitii care nu se pot aduce la indeplinire prin executare silita;
5. exista alte impedimente prevazute de lege.
Incheierea prin care instanta admite cererea de incuviintare a executarii silite nu este supusa niciunei cai de atac. Incheierea prin care se respinge cererea de incuviintare a executarii silite poate fi atacata cu recurs numai de catre creditor, in termen de 5 zile de la comunicare.
In tot cursul executarii, executorul judecatoresc este obligat sa aiba rol activ, staruind, prin toate mijloacele admise de lege, pentru realizarea integrala si cu celeritate a obligatiei prevazute in titlul executoriu, cu respectarea dispozitiilor legii, a drepturilor partilor si ale altor persoane interesate.
Daca socoteste ca este in interesul executarii, executorul judecatoresc il va putea invita pe debitor pentru a-i cere, in scris, in conditiile legii, lamuriri in legatura cu veniturile si bunurile sale, inclusiv cele aflate in proprietate comuna pe cote-parti sau in devalmasie, asupra carora se poate efectua executarea, cu aratarea locului unde se afla acestea, precum si pentru a-l determina sa execute de bunavoie obligatia sa, aratandu-i consecintele la care s-ar expune in cazul continuarii executarii silite. In toate cazurile, debitorul va fi informat cu privire la cuantumul estimativ al cheltuielilor de executare.
Refuzul nejustificat al debitorului de a se prezenta ori de a da lamuririle necesare, precum si darea de informatii incomplete ori eronate atrag raspunderea acestuia pentru toate prejudiciile cauzate, precum si aplicarea sanctiunii prevazute de art. 108^2 alin. 2, daca fapta nu intruneste elementele constitutive ale unei fapte prevazute de legea penala.
In situatia prevazuta la art. 371^7 alin. 1, executorul judecatoresc este dator sa puna in vedere partii sa isi indeplineasca de indata obligatia de avansare a cheltuielilor de executare."

37. La articolul 402, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 402
Instanta sesizata va solicita de indata organului de executare sa-i transmita, in termenul fixat, dosarul de executare sau, dupa caz, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare in cauza, dispozitiile art. 139 fiind aplicabile in mod corespunzator. Partile vor fi citate in termen scurt, iar judecarea contestatiei se face de urgenta si cu precadere. Procedura prevazuta pentru judecata in prima instanta se aplica in mod corespunzator."

38. Dupa articolul 578 se introduce un nou articol, articolul 578^1, cu urmatorul cuprins:
"Art. 578^1
Nicio evacuare din imobilele cu destinatie de locuinta nu poate fi facuta de la data de 1 decembrie si pana la data de 1 martie a anului urmator, decat daca creditorul face dovada ca, in sensul dispozitiilor legislatiei locative, el si familia sa nu au la dispozitie o locuinta corespunzatoare ori ca debitorul si familia sa au o alta locuinta corespunzatoare in care s-ar putea muta de indata.
Dispozitiile alin. 1 nu se aplica in cazul evacuarii persoanelor care ocupa abuziv, pe cai de fapt, fara niciun titlu, o locuinta, si nici celor care au fost evacuati pentru ca pun in pericol relatiile de convietuire sau tulbura in mod grav linistea publica."

39. Articolul 613^1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 613^1
In cazul in care cererea de divort se intemeiaza pe acordul partilor, ea va fi semnata de ambii soti. Atunci cand este cazul, sotii vor stabili si modalitatile in care au convenit sa fie solutionate cererile accesorii divortului.
Primind cererea de divort formulata in conditiile alin. 1, instanta va verifica existenta consimtamantului sotilor, dupa care va fixa termen pentru solutionarea cererii in camera de consiliu.
La termenul de judecata, instanta verifica daca sotii staruie in desfacerea casatoriei pe baza acordului lor si, in caz afirmativ, va trece la judecarea cererii, fara a administra probe cu privire la motivele de divort.
La cererea sotilor, instanta va pronunta o hotarare cu privire la divort potrivit alin. 3. Prin aceeasi hotarare, instanta se va pronunta, potrivit legii, cu privire la numele pe care il va purta fiecare sot dupa desfacerea casatoriei si, cand este cazul, cu privire la incredintarea copiilor minori si contributia parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor. Tot astfel, instanta va putea lua act de invoiala sotilor cu privire la alte cereri accesorii, in conditiile legii.
In cazul in care sotii nu se invoiesc asupra cererilor accesorii, instanta va continua judecata administrand probele prevazute de lege pentru solutionarea acestor cereri."

40. Dupa articolul 614 se introduce un nou articol, articolul 614^1, cu urmatorul cuprins:
"Art. 614^1
In fata instantei de fond, aceasta va starui pentru solutionarea divortului prin intelegerea partilor.
In cazul in care judecatorul recomanda medierea, iar partile o accepta, acestea se vor prezenta la mediator, in vederea informarii lor cu privire la avantajele medierii. Mediatorul nu poate solicita plata onorariului pentru informarea partilor. Dupa informare, partile decid daca accepta sau nu solutionarea divortului prin mediere.
Pana la termenul fixat de instanta, care nu poate fi mai scurt de 15 zile, partile depun procesul-verbal intocmit de mediator cu privire la rezultatul sedintei de informare.
Prevederile alin. 2 si 3 nu sunt aplicabile in cazul in care partile au incercat solutionarea divortului prin mediere anterior introducerii actiunii."

41. La articolul 617, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"In cazurile prevazute de art. 38 alin. 1 din Codul familiei, instanta va dispune desfacerea casatoriei fara a pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti."

42. La articolul 720^1, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 720^1
In procesele si cererile in materie comerciala evaluabile in bani, inainte de introducerea cererii de chemare in judecata, reclamantul va incerca solutionarea litigiului fie prin mediere, fie prin conciliere directa."

43. La articolul 720^1, dupa alineatul 1 se introduce un
nou alineat, alineatul 1^1, cu urmatorul cuprins: "Termenul de prescriptie a dreptului la actiune pentru dreptul litigios supus medierii se suspenda pe durata acestei proceduri, dar nu mai mult de 3 luni de la inceperea ei."

44. La articolul 720^1, alineatul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"In scopul solutionarii litigiului prin conciliere directa, reclamantul va convoca partea adversa, comunicandu-i in scris pretentiile sale si temeiul lor legal, precum si toate actele doveditoare pe care se sprijina acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandata cu dovada de primire, prin telegrama, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare ce asigura trimiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face prin inmanarea inscrisurilor sub semnatura de primire."

45. La articolul 720^4, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Dispozitiile art. 132^1 alin. 2 sunt aplicabile."

46. La articolul 720^6, alineatul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Cand procedura de citare este legal indeplinita, judecata, chiar si asupra fondului, poate continua in sedinta publica sau in camera de consiliu, in ziua urmatoare sau la termene scurte, succesive, date in cunostinta partilor. Dispozitiile art. 132 alin. 3 sunt aplicabile."

47. Articolul 720^7 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 720^7
In cursul judecatii asupra fondului procesului, instanta va starui pentru solutionarea lui, in tot sau in parte, prin intelegerea partilor.
In cazul in care judecatorul recomanda medierea, iar partile o accepta, acestea se vor prezenta la mediator, in vederea informarii lor cu privire la avantajele medierii. Mediatorul nu poate solicita plata onorariului pentru informarea partilor. Dupa informare, partile decid daca accepta sau nu solutionarea litigiului prin mediere.
Pana la termenul fixat de instanta, care nu poate fi mai scurt de 15 zile, partile depun procesul-verbal intocmit de mediator cu privire la rezultatul sedintei de informare.
Prevederile alin. 2 si 3 nu sunt aplicabile in cazul in care partile au incercat solutionarea litigiului prin mediere anterior introducerii actiunii.
Intelegerea partilor se constata prin hotarare irevocabila si executorie."

Art. II. — Legea nr. 4/1953 — Codul familiei, republicata in Buletinul Oficial nr. 13 din 18 aprilie 1956, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 37, alineatul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Casatoria se poate desface prin divort. Divortul poate avea loc:
a) prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti;
b) atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila;
c) la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei."

2. Articolul 38 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 38
Divortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat de catre instanta judecatoreasca indiferent de durata casatoriei si indiferent daca exista sau nu copii minori rezultati din casatorie.
Divortul prin acordul sotilor nu poate fi admis daca unul dintre soti este pus sub interdictie.
Instanta este obligata sa verifice existenta consimtamantului liber si neviciat al fiecarui sot.
La solutionarea cererilor accesorii divortului, referitoare la incredintarea copiilor minori, obligatia de intretinere si folosirea locuintei, instanta va tine seama si de interesele minorilor."

3. Dupa articolul 38 se introduc patru noi articole, articolele 38^1—38^4, cu urmatorul cuprins:
"Art. 38^1
Daca sotii sunt de acord cu divortul si nu au copii minori, nascuti din casatorie sau adoptati, ofiterul de stare civila ori notarul public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor poate constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor, eliberandu-le un certificat de divort, potrivit legii.
Dispozitiile art. 38 alin. 2 raman aplicabile.

Art. 38^2
Cererea de divort se depune de soti impreuna.
Ofiterul de stare civila sau notarul public inregistreaza cererea si le acorda un termen de 30 de zile pentru eventuala retragere a cererii de divort.
La expirarea acestui termen, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public verifica daca sotii staruie sa divorteze si daca, in acest sens, consimtamantul lor este liber si neviciat.
Daca sotii staruie in divort, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public elibereaza certificatul de divort fara sa faca vreo mentiune cu privire la culpa sotilor.
Dispozitiile art. 40 alin. 1 se aplica in mod corespunzator.
Daca sotii nu se inteleg asupra numelui de familie pe care sa il poarte dupa divort, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public emite o dispozitie de respingere a cererii de divort si indruma sotii sa se adreseze instantei de judecata, potrivit prevederilor art. 38.
Solutionarea cererilor privind alte efecte ale divortului asupra carora sotii nu se inteleg este de competenta instantei judecatoresti.

Art. 38^3
Cand cererea de divort este depusa la primaria unde s-a incheiat casatoria, ofiterul de stare civila, dupa emiterea certificatului de divort, face cuvenita mentiune in actul de casatorie.
In cazul depunerii cererii la primaria in a carei raza teritoriala sotii au avut ultima locuinta comuna, ofiterul de stare civila emite certificatul de divort si inainteaza, de indata, o copie certificata de pe acesta la primaria locului unde s-a incheiat casatoria, spre a se face mentiune in actul de casatorie.
In cazul constatarii divortului de catre notarul public, acesta emite certificatul de divort si inainteaza, de indata, o copie certificata de pe acesta la primaria locului unde s-a incheiat casatoria, spre a se face mentiune in actul de casatorie.

Art. 38^4
Daca nu sunt indeplinite conditiile art. 38^1, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public respinge cererea de divort.
Impotriva refuzului ofiterului de stare civila sau notarului public nu exista cale de atac, dar sotii se pot adresa cu cererea de divort instantei de judecata, pentru a dispune desfacerea casatoriei prin acordul lor sau in baza unui alt temei prevazut de lege.
Pentru repararea prejudiciului prin refuzul abuziv al ofiterului de stare civila sau notarului public de a constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor si de a emite certificatul de divort, oricare dintre soti se poate adresa, pe cale separata, instantei competente."

4. Articolul 39 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 39
Casatoria este desfacuta din ziua cand hotararea prin care s-a pronuntat divortul a ramas irevocabila.
In cazul prevazut la art. 38^1, casatoria este desfacuta pe data eliberarii certificatului de divort.
Fata de cel de-al treilea, efectele patrimoniale ale casatoriei inceteaza de la data cand s-a facut mentiune despre hotararea de divort sau, dupa caz, despre certificatul de divort pe marginea actului de casatorie ori de la data cand ei au cunoscut divortul pe alta cale."

Art. III. — Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 19, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(2) Inalta Curte de Casatie si Justitie este organizata in 4 sectii — Sectia civila si de proprietate intelectuala, Sectia penala, Sectia comerciala, Sectia de contencios administrativ si fiscal, 4 complete de 5 judecatori si Sectiile Unite, cu competenta proprie."

2. Articolul 24 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 24
Completele de 5 judecatori solutioneaza recursurile si cererile in cauzele judecate in prima instanta de Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si judeca si alte cauze date in competenta lor prin lege, precum si ca instanta disciplinara."

3. Dupa articolul 24 se introduce un nou articol, articolul 24^1, cu urmatorul cuprins:
"Art. 24^1
Completul de 5 judecatori examineaza admisibilitatea recursului in camera de consiliu, fara citarea partilor. In cazul in care constata ca cererea de recurs este formulata impotriva unei hotarari care nu este supusa niciunei cai de atac, a unei incheieri care nu se ataca decat odata cu fondul, a unei hotarari pronuntate in recurs sau in contestatie in anulare, dispune, prin incheiere, respingerea cererii ca inadmisibila."

4. La articolul 25, litera a) se abroga.

5. Articolul 32 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 32
(1) La inceputul fiecarui an, in materie penala se stabilesc doua complete de 5 judecatori formate numai din judecatori din cadrul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
(2) In alte materii decat cea penala se stabilesc la inceputul fiecarui an doua complete de 5 judecatori.
(3) In compunerea completelor prevazute la alin. (2) intra, de regula, judecatori specializati, in functie de natura cauzei.
(4) Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie aproba compunerea completelor de 5 judecatori.
Judecatorii care fac parte din aceste complete sunt desemnati de presedintele sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Schimbarea membrilor completelor se face in mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
(5) Completul de 5 judecatori este prezidat de presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un presedinte de sectie desemnat in acest scop de presedintele sau, in lipsa acestuia, de vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
(6) Cauzele care intra in competenta completelor prevazute la alin. (1) si (2) vor fi repartizate aleatoriu in sistem informatizat."

6. La articolul 33, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 33
(1) Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau, in lipsa acestuia, vicepresedintele prezideaza Sectiile Unite, Completul de 5 judecatori, iar in cadrul sectiilor orice complet, cand participa la judecata."

7. La articolul 33, alineatul (2) se abroga.

8. La articolul 55, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 55
(1) Completul pentru solutionarea in prima instanta a cauzelor privind conflictele de munca si asigurari sociale se constituie dintr-un judecator si 2 asistenti judiciari."

9. La articolul 55, alineatul (3) se abroga.

Art. IV. — Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 559 din 10 noiembrie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:

1. Articolul 8 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 8
Executorii judecatoresti isi indeplinesc atributiile in circumscriptia curtii de apel pe langa care functioneaza, daca prin lege nu se dispune altfel."

2. La articolul 9, alineatele (1)—(4) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"Art. 9
(1) In cazul prevazut la art. 7 lit. a) este competent executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel in a carei raza teritoriala urmeaza sa se faca executarea.
(2) In cazul urmaririi silite a bunurilor este competent executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel in a carei raza teritoriala sunt situate sau se afla acestea. Daca bunurile urmaribile se afla in circumscriptiile mai multor curti de apel, competenta apartine oricaruia dintre executorii judecatoresti care functioneaza pe langa una dintre acestea.
(3) In cazul prevazut la art. 7 lit. e) este competent executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel unde sunt situate sau se afla bunurile in privinta carora s-a dispus aplicarea acestei masuri.
(4) In cazul prevazut la art. 7 lit. f) este competent executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel in a carei raza teritoriala se va face constatarea."

3. Articolul 14 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 14
In circumscriptia unei curti de apel functioneaza executorii judecatoresti, constituiti in birouri individuale sau in asociere, numiti in functie si inregistrati, potrivit dispozitiilor art. 16 si art. 17 alin. (1)."

4. La articolul 17, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 17
(1) In termen de 90 de zile de la numirea in functie, fiecare executor judecatoresc este obligat sa isi inregistreze numirea la curtea de apel in a carei circumscriptie isi are biroul individual sau constituit in asociere. Pentru aceasta inregistrare, executorul judecatoresc va prezenta stampila si specimenul de semnatura personale."

5. La articolul 27, litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"b) deleaga, in cazuri exceptionale, pentru o perioada determinata de cel mult 6 luni, un executor judecatoresc, pentru a asigura functionarea unui alt birou de executor judecatoresc, cu incunostintarea presedintelui Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti si a presedintelui curtii de apel in a carei circumscriptie urmeaza sa isi exercite atributiile; delegarea nu poate fi repetata decat dupa un an, in afara cazului in care executorul judecatoresc delegat isi da acordul;".

Art. V
Articolul 2 din Ordonanta Guvernului nr. 66/1999 pentru aderarea Romaniei la Conventia cu privire la suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga la 5 octombrie 1961, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 408 din 26 august 1999, aprobata prin Legea nr. 52/2000, cu modificarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 2
Autoritatile romane competente sa aplice apostila prevazuta la art. 3 alin. (1) din Conventie sunt: tribunalele pentru actele oficiale prevazute la art. 1 lit. a) si d), camerele notarilor publici pentru actele oficiale prevazute la art. 1 lit. c) si prefecturile pentru actele oficiale prevazute la art. 1 lit. b)."

Art. VI
Alineatul 1 al articolului 57 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, cu modificarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 57
In cazul in care, pentru valabilitatea in strainatate a actului notarial, este necesara supralegalizarea semnaturii si a sigiliului notarului public sau apostilarea actelor notariale, aceste proceduri se indeplinesc de catre Camera Notarilor Publici, la sediul principal sau la sediile judetene ale acesteia, in a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea notarul public care a instrumentat actul, in conditiile stabilite prin regulament.
Notarul public va pune in vedere partii obligatia indeplinirii acestei cerinte."

Art. VII
Alineatul (1) al articolului 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
"Art. 4
(1) Legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetata oricand in cadrul unui proces, pe cale de exceptie, din oficiu sau la cererea partii interesate. In acest caz, instanta, constatand ca de actul administrativ depinde solutionarea litigiului pe fond, sesizeaza, prin incheiere motivata, instanta de contencios administrativ competenta si suspenda cauza; incheierea de sesizare a instantei de contencios administrativ nu este supusa niciunei cai de atac, iar incheierea prin care se respinge cererea de sesizare poate fi atacata odata cu fondul.
Suspendarea cauzei nu se dispune in ipoteza in care instanta in fata careia s-a ridicat exceptia de nelegalitate este instanta de contencios administrativ competenta sa o solutioneze si nici atunci cand exceptia de nelegalitate a fost invocata in cauze penale."

Art. VIII
Dupa alineatul 1 al articolului 157 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 245 din 1 octombrie 1992, se introduce un nou alineat, alineatul 2, cu urmatorul cuprins:
"Necompetenta internationala a instantei romane poate fi invocata in tot cursul procesului."

Art. IX
Alineatul (2) al articolului 34 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(2) Daca prin lege nu se prevede altfel, hotararea judecatoreasca prin care s-a solutionat plangerea poate fi atacata cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare, la sectia contencios administrativ a tribunalului. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi sustinute si oral in fata instantei. Recursul suspenda executarea hotararii."

Art. X. — Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 118, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(2) Plangerea suspenda executarea amenzilor si a sanctiunilor contraventionale complementare de la data inregistrarii acesteia pana la data pronuntarii hotararii judecatoresti."

2. La articolul 118, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu urmatorul cuprins:
"(3^1) Hotararea judecatoreasca prin care judecatoria solutioneaza plangerea este definitiva si irevocabila."

3. La articolul 118, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(4) In termen de 15 zile de la data pronuntarii hotararii judecatoresti prin care instanta a respins plangerea impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei, contravenientul este obligat sa se prezinte la serviciul politiei rutiere care il are in evidenta pentru a preda permisul de conducere."

4. La articolul 120, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 120
(1) Procesul-verbal neatacat in termen de 15 zile de la data comunicarii acestuia, precum si, dupa caz, hotararea judecatoreasca prin care s-a solutionat plangerea constituie titluri executorii, fara vreo alta formalitate."

Art. XI
La articolul 9 din Legea nr. 61/1991 pentru sanctionarea faptelor de incalcare a unor norme de convietuire sociala, a ordinii si linistii publice, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 387 din 18 august 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se introduce un nou alineat, alineatul 2, cu urmatorul cuprins: "Hotararea judecatoreasca prin care judecatoria solutioneaza plangerea este definitiva si irevocabila."

Art. XII
Alineatul (3) al articolului 26 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(3) Decizia sau, dupa caz, dispozitia motivata de respingere a notificarii sau a cererii de restituire in natura poate fi atacata de persoana care se pretinde indreptatita la sectia civila a tribunalului in a carui circumscriptie se afla sediul unitatii detinatoare sau, dupa caz, al entitatii investite cu solutionarea notificarii, in termen de 30 de zile de la comunicare. Hotararea tribunalului este supusa recursului, care este de competenta curtii de apel."

Art. XIII. — Legea nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 4, dupa alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu urmatorul cuprins:
"(6) Hotararea pronuntata potrivit alin. (4) este supusa recursului, care este de competenta curtii de apel."

2. La articolul 5, partea introductiva a alineatului (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 5
(1) Orice persoana care a suferit condamnari cu caracter politic in perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989 sau care a facut obiectul unor masuri administrative cu caracter politic, precum si, dupa decesul acestei persoane, sotul sau descendentii acesteia pana la gradul al II-lea inclusiv pot solicita instantei prevazute la art. 4 alin. (4), in termen de 3 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, obligarea statului la:".

3. La articolul 5, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(2) Hotararile judecatoresti pronuntate in temeiul prevederilor alin. (1) lit. a) si b) sunt supuse recursului, care este de competenta curtii de apel, si sunt puse in executare de Ministerul Finantelor Publice, prin directiile generale ale finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti."

Art. XIV
Alineatul (9) al articolului 132 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"(9) Cererea se va judeca in camera de consiliu. Hotararea judecatoreasca pronuntata este supusa numai recursului, in termen de 15 zile de la comunicare."

Art. XV
La articolul 26 din Legea nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 441 din 22 mai 2006, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:
"(3) Pentru activitatea de informare si consiliere a partilor cu privire la procedura medierii si avantajele acesteia, indeplinita potrivit legii anterior incheierii contractului de mediere, mediatorul nu poate pretinde onorariu."

Art. XVI
Alineatul (2^1) al articolului 23 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, se abroga.

Art. XVII
Articolul III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 212/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 837 din 12 decembrie 2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 276/2009, se abroga.

Art. XVIII. — Codul de procedura penala, republicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 78 din 30 aprilie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 10 alineatul 1, litera h) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"h) a fost retrasa plangerea prealabila ori partile s-au impacat ori a fost incheiat un acord de mediere in conditiile legii, in cazul infractiunilor pentru care retragerea plangerii sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala."

2. Dupa articolul 16 se introduce un nou articol, articolul 16^1, cu urmatorul cuprins:
"Tranzactia, medierea si recunoasterea pretentiilor civile - Art. 16^1
In cursul procesului penal, cu privire la pretentiile civile, inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente pot incheia o tranzactie sau un acord de mediere, potrivit legii.
Inculpatul, cu acordul partii responsabile civilmente, poate recunoaste, in tot sau in parte, pretentiile partii civile.
In cazul recunoasterii pretentiilor civile, instanta obliga la despagubiri in masura recunoasterii. Cu privire la pretentiile civile nerecunoscute, pot fi administrate probe."

3. La articolul 27 punctul 1, literele d) si e^1) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"d) infractiunile privind traficul si consumul ilicit de droguri;
...................................................
e^1) infractiunile de spalare a banilor si infractiunile de evaziune fiscala prevazute de art. 9 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificarile ulterioare."

4. La articolul 27, punctul 2 se abroga.

5. La articolul 27, punctul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"3. ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva sentintelor pronuntate de judecatorii privind infractiunile pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila a persoanei vatamate, precum si recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate de judecatorii in materia masurilor preventive, a liberarii provizorii sau a masurilor asiguratorii, a hotararilor penale pronuntate de judecatorii in materia executarii hotararilor penale sau a reabilitarii, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege;".

6. La articolul 28, punctul 2 se abroga.

7. La articolul 28, punctul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"3. ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva sentintelor pronuntate de tribunalele militare privind infractiunile pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila a persoanei vatamate, precum si recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate de tribunalul militar in materia masurilor preventive, a liberarii provizorii sau a masurilor asiguratorii, a hotararilor penale pronuntate de tribunalul militar in materia executarii hotararilor penale sau a reabilitarii, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege;".

8. La articolul 28^1 punctul 1, dupa litera b) se introduc trei noi litere, literele b^1)—b^3), cu urmatorul cuprins:
"b^1) infractiunile savarsite de sefii cultelor religioase organizate in conditiile legii si de ceilalti membri ai inaltului cler, care au cel putin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia;
b^2) infractiunile savarsite de magistratii asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, de judecatorii de la curtile de apel si Curtea Militara de Apel, precum si de procurorii de la parchetele de pe langa aceste instante;
b^3) infractiunile savarsite de membrii Curtii de Conturi, de presedintele Consiliului Legislativ si de Avocatul Poporului."

9. La articolul 28^1, punctul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"3. ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate de judecatorii in prima instanta, cu exceptia celor date in competenta tribunalului, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege;".

10. La articolul 28^2, punctul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"3. ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate de tribunalul militar in prima instanta, cu exceptia celor date in competenta tribunalului militar teritorial, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege;".

11. La articolul 29, punctul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"1. judeca in prima instanta:
a) infractiunile savarsite de senatori, deputati si europarlamentari;
b) infractiunile savarsite de membrii Guvernului;
c) infractiunile savarsite de judecatorii Curtii Constitutionale;
d) infractiunile savarsite de membrii Consiliului Superior al Magistraturii;
e) infractiunile savarsite de judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, precum si de procurorii de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie;
f) infractiunile savarsite de maresali, amirali, generali si chestori;
g) alte cauze date prin lege in competenta sa;".

12. La articolul 45, dupa alineatul 4 se introduce un nou alineat, alineatul 4^1, cu urmatorul cuprins:
"In caz de indivizibilitate sau conexitate intre infractiuni pentru care competenta apartine Directiei Nationale Anticoruptie si Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, competenta de a efectua urmarirea penala in cauza reunita apartine organului de urmarire penala specializat mai intai sesizat. Dispozitia nu este aplicabila in situatia in care s-a dispus disjungerea cu privire la infractiunea care atrage competenta celeilalte structuri."

13. Articolul 60 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Solutionarea cererii - Art. 60
Inalta Curte de Casatie si Justitie solutioneaza cererea de stramutare prin sentinta motivata.
In cazul in care gaseste cererea intemeiata, Inalta Curte de Casatie si Justitie dispune stramutarea judecarii cauzei la una dintre instantele din circumscriptia aceleiasi curti de apel sau din circumscriptia unei curti de apel invecinate acesteia. Stramutarea judecarii cauzei de la o curte de apel se face la una dintre curtile de apel dintr-o circumscriptie invecinata.
Inalta Curte de Casatie si Justitie hotaraste in ce masura se mentin actele indeplinite in fata instantei de la care s-a stramutat cauza.
Instanta de la care a fost stramutata cauza, precum si instanta la care s-a stramutat cauza vor fi instiintate, de indata, despre admiterea cererii de stramutare.
Daca instanta de la care a fost stramutata cauza a procedat intre timp la judecarea cauzei, hotararea pronuntata este desfiintata prin efectul admiterii cererii de stramutare.
Sentinta prin care Inalta Curte de Casatie si Justitie dispune asupra stramutarii nu este supusa niciunei cai de atac."

14. La articolul 91^6, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 91^6
Mijloacele de proba prevazute in prezenta sectiune pot fi supuse expertizei la cererea procurorului, a partilor sau din oficiu."

15. Dupa articolul 127 se introduce un nou articol, articolul 127^1, cu urmatorul cuprins:
"Ancheta sociala in cazul expertizei psihiatrice a minorului - Art. 127^1
In vederea intocmirii expertizei psihiatrice a minorului, autoritatea tutelara in a carei raza teritoriala domiciliaza minorul are obligatia sa efectueze ancheta sociala la cererea unitatii sanitare de specialitate care efectueaza expertiza."

16. La articolul 140, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"In cazurile prevazute la alin. 1 si 2, instanta de judecata, din oficiu sau la sesizarea procurorului, ori procurorul, din oficiu sau in urma informarii organului de cercetare penala, are obligatia, potrivit competentelor prevazute de lege, sa constate incetarea de drept a masurii preventive trimitand, in vederea punerii de indata in libertate a celui retinut sau arestat, administratiei locului de detinere o copie de pe dispozitiv sau ordonanta ori un extras cuprinzand urmatoarele mentiuni: datele necesare pentru identificarea invinuitului sau inculpatului, numarul mandatului de arestare, numarul si data ordonantei, ale incheierii sau hotararii prin care s-a dispus liberarea, precum si temeiul legal al liberarii."

17. La articolul 160^6, dupa alineatul 4 se introduce un nou alineat, alineatul 4^1, cu urmatorul cuprins:
"In cursul urmaririi penale, cererea de liberare provizorie se solutioneaza de un singur judecator, indiferent de natura cauzei."

18. La articolul 174, dupa alineatul 2 se introduc patru noi alineate, alineatele 3—6, cu urmatorul cuprins:
"In cazul in care un numar mare de persoane care nu au interese contrarii s-au constituit parte civila, acestea pot desemna o persoana care sa le reprezinte interesele in cadrul procesului penal. In cazul in care partile civile nu si-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfasurare a procesului penal, procurorul sau instanta de judecata poate desemna, prin rezolutie, respectiv prin incheiere motivata, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele. Incheierea sau rezolutia va fi comunicata partilor civile, care trebuie sa incunostinteze procurorul sau instanta de refuzul lor de a fi reprezentati prin avocatul desemnat din oficiu.
In cazul in care prin fapta penala s-au adus vatamari unui numar mare de parti vatamate, constituite sau nu parti civile, care nu au interese contrarii, acestea pot desemna o persoana care sa le reprezinte interesele in cadrul procesului penal. In cazul in care partile vatamate nu si-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfasurare a procesului penal, procurorul sau instanta de judecata poate desemna, prin rezolutie, respectiv prin incheiere motivata, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele. vDovada mandatului se va face in conditiile legii.
In cazurile prevazute la alin. 3 si 4, toate actele de procedura comunicate reprezentantului sau de care reprezentantul a luat cunostinta sunt prezumate a fi cunoscute de persoanele reprezentate."

19. La articolul 184, alineatul 3^1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Daca invinuitul, inculpatul sau martorul refuza sa se supuna mandatului de aducere sau incearca sa fuga, va fi adus prin constrangere in fata organelor de urmarire penala sau a instantei de judecata."

20. Dupa articolul 184 se introduce un nou articol, articolul 184^1, cu urmatorul cuprins:
"Accesul la bazele electronice de date - Art. 184^1
In vederea realizarii procedurii de citare, a comunicarii actelor de procedura sau a aducerii cu mandat la desfasurarea procedurilor, procurorul sau instanta are drept de acces direct la bazele electronice de date detinute de organele administratiei de stat. Organele administratiei publice care detin baze electronice de date sunt obligate sa colaboreze cu procurorul sau cu instanta de judecata, in vederea asigurarii accesului direct al acestora la informatiile existente in bazele electronice de date."

21. La articolul 192, dupa alineatul 1 se introduce un nou alineat, alineatul 1^1, cu urmatorul cuprins:
"In cazul in care s-a dispus neinceperea urmaririi penale, cheltuielile judiciare sunt suportate de persoana care a facut sesizarea, in masura in care se retine exercitarea abuziva a acestui drept."

22. La articolul 198 alineatul 1, dupa litera b) se introduce o noua litera, litera b^1), cu urmatorul cuprins:
"b^1) lipsa nejustificata a aparatorului ales sau desemnat din oficiu fara a asigura substituirea, in conditiile legii, ori inlocuirea sau refuzul acestuia de a asigura apararea;".

23. La articolul 198, alineatele 2 si 3 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"Lipsa nejustificata a martorului, a partii vatamate sau a partii responsabile civilmente se sanctioneaza cu amenda de la 250 lei la 3.000 lei.
Lipsa nejustificata a aparatorului ales sau desemnat din oficiu fara a asigura substituirea, in conditiile legii, ori inlocuirea sau refuzul acestuia de a asigura apararea se sanctioneaza cu amenda judiciara de la 250 lei la 3.000 lei."

24. La articolul 198 alineatul 4, dupa litera j) se introduce o noua litera, litera k), cu urmatorul cuprins:
"k) abuzul de drept constand in exercitarea cu rea-credinta a drepturilor procesuale si procedurale de catre parti, reprezentantii legali ai acestora ori consilierii juridici."

25. La articolul 205, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"In cazurile in care, in cursul urmaririi penale, dosarul cauzei este solicitat in acelasi timp de instante diferite, procurorul inainteaza copii numerotate si certificate de grefa parchetului de pe toate actele dosarului. Organul de urmarire penala pastreaza originalul actelor dosarului, in vederea continuarii urmaririi penale."

26. La articolul 209, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Urmarirea penala se efectueaza, in mod obligatoriu, de catre procuror, in cazul infractiunilor prevazute la art. 155—173, art. 174—177, art. 179, art. 189 alin. 3—6, art. 190, art. 191, art. 211 alin. 3, art. 212, art. 236, art. 239, art. 239^1, art. 250, art. 252, art. 253^1—255, art. 257, art. 265—268, art. 273—276, art. 279^1, art. 280, art. 280^1, art. 302^2, art. 317, art. 323 si art. 356—361 din Codul penal, in cazurile prevazute in art. 27 pct. 1 lit. b)—e), art. 28^1 pct. 1 lit. b), b^1)—b^3) si pct. 5, art. 28^2pct. 1 lit. b) si art. 29 pct. 1, precum si in cazul altor infractiuni date prin lege in competenta sa."

27. Dupa articolul 217 se introduce un nou articol, articolul 217^1, cu urmatorul cuprins:
"Trimiterea cauzei la un alt parchet - Art. 217^1
Cand exista o suspiciune rezonabila ca activitatea de urmarire penala este afectata din cauza imprejurarilor cauzei sau calitatii partilor ori exista pericolul de tulburare a ordinii publice, procurorul general de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la cererea partilor sau din oficiu, poate trimite cauza la un parchet egal in grad."

28. La articolul 222, alineatele 2 si 7 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"Plangerea trebuie sa cuprinda: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea si domiciliul petitionarului, descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii, indicarea faptuitorului, daca este cunoscut si a mijloacelor de proba.
..................................................
Plangerea gresit indreptata la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata se trimite pe cale administrativa organului competent."

29. La articolul 222, dupa alineatul 7 se introduc doua noi alineate, alineatele 8 si 9, cu urmatorul cuprins:
"Plangerea indreptata la organul de urmarire penala, care nu cuprinde elementele prevazute la alin. 2, se restituie petitionarului pe cale administrativa, cu indicarea elementelor care lipsesc.
In cazul in care plangerea este intocmita de catre o persoana care locuieste pe teritoriul Romaniei, cetatean roman, strain sau persoana fara cetatenie, prin care se sesizeaza savarsirea unei infractiuni pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, organul judiciar este obligat sa primeasca plangerea si sa o transmita organului competent din tara pe teritoriul caruia a fost comisa infractiunea. Regulile privind cooperarea judiciara in materie penala se aplica in mod corespunzator."

30. La articolul 223, dupa alineatul 3 se introduce un nou alineat, alineatul 4, cu urmatorul cuprins:
"Dispozitiile art. 222 alin. 9 se aplica in mod corespunzator."

31. La articolul 228, alineatele 1, 2, 4 si 6 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"Organul de urmarire penala sesizat in vreunul dintre modurile prevazute la art. 221 dispune prin rezolutie inceperea urmaririi penale, cand din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare efectuate nu rezulta vreunul dintre cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevazute la art. 10.
In cazul prevazut la art. 10 lit. b^1), organul de urmarire penala inainteaza dosarul procurorului cu propunerea de a dispune, dupa caz, neinceperea urmaririi penale sau scoaterea de sub urmarire penala.
....................................................
Daca din cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare efectuate dupa primirea plangerii ori denuntului rezulta vreunul dintre cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevazute la art. 10, organul de urmarire penala inainteaza procurorului actele incheiate cu propunerea de a nu se incepe urmarirea penala.
..................................................
In cazul in care procurorul este de acord cu propunerea, dispune prin rezolutie neinceperea urmaririi penale. In situatia in care procurorul isi insuseste argumentele cuprinse in propunerea organului de cercetare penala, motivarea rezolutiei este facultativa sau poate cuprinde doar argumente suplimentare. Copie de pe rezolutie si de pe propunerea organului de cercetare penala se comunica persoanei care a facut sesizarea, precum si, dupa caz, persoanei fata de care s-au efectuat acte premergatoare. Dispozitiile art. 245 alin. 1 lit. c^1) se aplica in mod corespunzator."

32. Articolul 230 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Neinceperea urmaririi penale sau scoaterea de sub urmarire cand fapta nu prezinta pericolul social al unei infractiuni - Art. 230
Procurorul, sesizat potrivit art. 228 alin. 2, dispune prin ordonanta, dupa caz, neinceperea urmaririi penale sau scoaterea de sub urmarire penala. Copia ordonantei si, dupa caz, a propunerii organului de cercetare penala se comunica persoanei care a facut sesizarea, precum si persoanei fata de care s-a dispus solutia de neurmarire sau de netrimitere in judecata."

33. Articolul 231 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Restituirea dosarului pentru continuarea cercetarii penale - Art. 231
Daca procurorul, sesizat potrivit dispozitiilor art. 228 alin. 2, constata ca nu este cazul sa dispuna neinceperea urmaririi penale sau scoaterea de sub urmarire penala, restituie dosarul organului de cercetare penala pentru completarea actelor premergatoare sau inceperea urmaririi penale, respectiv pentru continuarea cercetarii penale."

34. La articolul 243, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Atunci cand cazul de incetare a urmaririi penale priveste un invinuit sau inculpat arestat, procurorul trebuie sa se pronunte asupra incetarii urmaririi penale in aceeasi zi in care a primit propunerea de incetare de la organul de cercetare penala. Daca procurorul a dispus incetarea urmaririi penale, masura arestarii preventive inceteaza de drept, invinuitul sau inculpatul fiind pus de indata in libertate."

35. La articolul 245, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"In cazul in care incetarea urmaririi penale priveste un invinuit sau inculpat arestat, in ordonanta se va face mentiune si cu privire la constatarea incetarii de drept a masurii arestarii preventive."

36. Articolul 251 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Procesul-verbal de prezentare a materialului - Art. 251
Despre aducerea la indeplinire a dispozitiilor prevazute la art. 250 organul de urmarire penala intocmeste proces-verbal, in care consemneaza si declaratiile, cererile si raspunsurile inculpatului."

37. La articolul 254, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 254. — Cand prezentarea materialului nu a fost posibila din cauza ca inculpatul sau aparatorul sau a lipsit in mod nejustificat la chemarea organului de urmarire penala ori refuza in mod nejustificat sa ia cunostinta de materialul de urmarire penala ori este disparut, in referatul care se intocmeste potrivit art. 259 se arata imprejurarile concrete din care rezulta cauza impiedicarii."

38. La articolul 278, dupa alineatul 2 se introduce un nou alineat, alineatul 2^1, cu urmatorul cuprins:
"Plangerea formulata impotriva solutiei de respingere dispuse de procurorul ierarhic superior este inadmisibila."

39. La articolul 278^1, alineatele 10 si 13 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"Hotararea judecatorului pronuntata potrivit alin. 8 este definitiva.
.......................................................
Plangerea gresit indreptata se trimite, pe cale administrativa, organului judiciar competent."

40. Articolul 285 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Plangerea gresit indreptata Art. 285
Plangerea prealabila gresit indreptata la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata se trimite organului competent, pe cale administrativa. In aceste cazuri, plangerea se considera valabila, daca a fost introdusa in termen la organul necompetent."

41. La articolul 291, alineatele 1 si 3 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"Art. 291. — Judecata poate avea loc numai daca partile sunt legal citate si procedura este indeplinita. Infatisarea partii in instanta, in persoana sau prin reprezentant ori avocat ales sau avocat din oficiu, daca acesta din urma a luat legatura cu partea reprezentata, acopera orice nelegalitate survenita in procedura de citare.
................................................................
Partea prezenta personal la un termen, prin reprezentant, prin avocat ales ori prin avocat din oficiu, daca acesta din urma a luat legatura cu partea reprezentata, la un termen, precum si partea careia, personal, prin reprezentant sau aparator ales sau prin functionarul sau persoana insarcinata cu primirea corespondentei, i s-a inmanat in mod legal citatia pentru un termen de judecata nu mai sunt citate pentru termenele ulterioare, chiar daca ar lipsi la vreunul dintre aceste termene cu exceptia situatiilor in care prezenta acestora este obligatorie potrivit legii."

42. La articolul 291, dupa alineatul 3 se introduce un nou alineat, alineatul 3^1, cu urmatorul cuprins:
"Completul investit cu judecarea unei cauze penale poate, din oficiu sau la cererea partilor, sa preschimbe primul termen sau termenul luat in cunostinta cu respectarea principiului continuitatii completului in situatia in care din motive obiective instanta nu isi poate desfasura activitatea de judecata la termenul fixat ori in vederea solutionarii cu celeritate a cauzei. Preschimbarea termenului se dispune prin rezolutia judecatorului, in camera de consiliu si fara citarea partilor. Partile vor fi citate de indata pentru noul termen fixat."

43. Dupa articolul 320 se introduce un nou articol, art. 320^1, cu urmatorul cuprins:
"Judecata in cazul recunoasterii vinovatiei - Art. 320^1
Pana la inceperea cercetarii judecatoresti, inculpatul poate declara personal sau prin inscris autentic ca recunoaste savarsirea faptelor retinute in actul de sesizare a instantei si solicita ca judecata sa se faca in baza probelor administrate in faza de urmarire penala.
Judecata poate avea loc numai in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, doar atunci cand inculpatul declara ca recunoaste in totalitate faptele retinute in actul de sesizare a instantei si nu solicita administrarea de probe, cu exceptia inscrisurilor in circumstantiere pe care le poate administra la acest termen de judecata.
La termenul de judecata, instanta intreaba pe inculpat daca solicita ca judecata sa aiba loc in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, pe care le cunoaste si le insuseste, procedeaza la audierea acestuia si apoi acorda cuvantul procurorului si celorlalte parti.
Instanta de judecata solutioneaza latura penala atunci cand, din probele administrate, rezulta ca faptele inculpatului sunt stabilite si sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse.
Daca pentru solutionarea actiunii civile se impune administrarea de probe in fata instantei, se va dispune disjungerea acesteia.
In caz de solutionare a cauzei prin aplicarea alin. 1, dispozitiile art. 334 si 340—344 se aplica in mod corespunzator.
Instanta va pronunta condamnarea inculpatului, care beneficiaza de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege, in cazul pedepsei inchisorii, si de reducerea cu o patrime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege, in cazul pedepsei amenzii. Dispozitiile alin. 1—6 nu se aplica in cazul in care actiunea penala vizeaza o infractiune care se pedepseste cu detentiune pe viata.
In caz de respingere a cererii, instanta continua judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun."

44. La articolul 361 alineatul 1, literele a) si b) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"a) sentintele pronuntate de judecatorii;
b) sentintele pronuntate de tribunalele militare;".

45. La articolul 366, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 366
Apelul se declara prin cerere scrisa. Cererea trebuie sa cuprinda: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea si domiciliul, resedinta sau locuinta declarantului, sa indice hotararea apelata si numarul dosarului in care a fost pronuntata si sa fie semnata de persoana care face apel."

46. La articolul 385^1 alineatul 1, literele a), b) si e) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"a) sentintele pronuntate de judecatorii;
b) sentintele pronuntate de tribunalele militare;
..........................................................
e) deciziile pronuntate, ca instante de apel, de curti de apel si Curtea Militara de Apel;".

47. La articolul 385^6 , alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Recursul declarat impotriva unei hotarari care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel nu este limitat la motivele de casare prevazute la art. 385^9, iar instanta este obligata ca, in afara temeiurilor invocate si cererilor formulate de recurent, sa examineze intreaga cauza sub toate aspectele. In aceste cauze, instanta de recurs poate administra probe noi sau readministra probele in situatia in care considera necesar pentru asigurarea dreptului partilor la un proces echitabil."

48. La articolul 385^9 alineatul 1, punctul 12 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"12. cand nu sunt intrunite elementele constitutive ale unei infractiuni sau cand instanta a pronuntat o hotarare de condamnare pentru o alta fapta decat cea pentru care condamnatul a fost trimis in judecata, cu exceptia cazurilor prevazute in art. 334—337;".

49. La articolul 385^9alineatul 1, dupa punctul 17^1 se introduce un nou punct, punctul 17^2, cu urmatorul cuprins:
"17^2. cand hotararea este contrara legii sau cand prin hotarare s-a facut o gresita aplicare a legii;".

50. La articolul 385^9, alineatul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Cazurile prevazute in alin. 1 pct. 1—7, 10, 13, 14, 19 si 20 se iau in considerare intotdeauna din oficiu, iar cele de la pct. 11, 12, 15, 17, 17^2 si 18 se iau in considerare din oficiu numai cand au influentat asupra hotararii in defavoarea inculpatului."

51. La articolul 397, dupa alineatul 3 se introduce un nou alineat, alineatul 4, cu urmatorul cuprins:
"Cererea de revizuire adresata direct instantei se trimite pe cale administrativa procurorului competent."

52. Articolul 402 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Masuri premergatoare - Art. 402
La primirea lucrarilor trimise de procuror, presedintele instantei fixeaza termen pentru examinarea admisibilitatii in principiu a cererii de revizuire, dispunand atasarea dosarului cauzei."

53. La articolul 403, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 403
Admisibilitatea in principiu se examineaza de catre instanta, in camera de consiliu, fara citarea partilor si fara participarea procurorului. Instanta examineaza daca cererea de revizuire este facuta in conditiile prevazute de lege si daca din probele stranse in cursul cercetarii efectuate de procuror rezulta date suficiente pentru admiterea in principiu."

54. La articolul 403, alineatul 2 se abroga.

55. La articolul 403, dupa alineatul 3 se introduce un nou alineat, alineatul 3^1, cu urmatorul cuprins:
"Cererile ulterioare de revizuire sunt inadmisibile daca exista identitate de persoana, de temei legal, de motive si aparari."

56. La articolul 404, alineatul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 404. — Odata cu admiterea in principiu a cererii de revizuire instanta stabileste termen pentru rejudecarea cauzei, putand suspenda motivat, in tot sau in parte, executarea hotararii supuse revizuirii."

57. Articolul 414^2se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Calitate procesuala - Art. 414^2
Pentru a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre toate instantele judecatoresti, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, din oficiu sau la cererea ministrului justitiei, colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, colegiile de conducere ale curtilor de apel si Avocatul Poporului au indatorirea sa ceara Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra problemelor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti."

58. Dupa articolul 414^2 se introduc trei noi articole, articolele 414^3—414^5, cu urmatorul cuprins:
"Conditii de admisibilitate - Art. 414^3
Recursul in interesul legii este admisibil numai daca se face dovada ca problemele de drept care formeaza obiectul judecatii au fost solutionate in mod diferit prin hotarari judecatoresti definitive, care se anexeaza la cerere.

Judecarea recursului in interesul legii - Art. 414^4
Recursul in interesul legii se judeca de un complet format din presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau, in lipsa acestuia, din vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintii de sectii din cadrul acesteia, un numar de 14 judecatori din sectia in a carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti si cate 2 judecatori din cadrul celorlalte sectii.
Presedintele completului este presedintele sau vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
In cazul in care problema de drept prezinta interes pentru doua sau mai multe sectii, presedintele sau, in lipsa acestuia, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie stabileste sectiile din care provin cei 20 de judecatori.
Dupa sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele acesteia sau, dupa caz, vicepresedintele va lua masurile necesare pentru desemnarea aleatorie a judecatorilor din cadrul sectiei in a carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti, precum si a judecatorilor din celelalte sectii ce intra in alcatuirea completului prevazut la alin. 1.
La primirea cererii, presedintele completului va desemna un judecator din cadrul sectiei in a carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit de instantele judecatoresti, pentru a intocmi un raport asupra recursului in interesul legii. In cazul in care problema de drept prezinta interes pentru doua sau mai multe sectii, presedintele completului va desemna cate un judecator din cadrul acestor sectii pentru intocmirea raportului. Raportorii nu sunt incompatibili.
In vederea intocmirii raportului, presedintele completului poate solicita unor specialisti recunoscuti opinia scrisa asupra problemelor de drept solutionate diferit.
Raportul va cuprinde solutiile diferite date problemei de drept si argumentele pe care se fundamenteaza, jurisprudenta relevanta a Curtii Constitutionale, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Curtii Europene a Drepturilor Omului, a Curtii de Justitie a Uniunii Europene si opinia specialistilor consultati, daca este cazul, precum si doctrina in materie. Totodata, judecatorul sau, dupa caz, judecatorii raportori va/vor intocmi proiectul solutiei ce se propune a fi data recursului in interesul legii.
Sedinta completului se convoaca de presedintele acestuia cu cel putin 20 de zile inainte de desfasurarea acesteia.
Odata cu convocarea, fiecare judecator va primi o copie a raportului si a solutiei propuse.
La sedinta participa toti judecatorii completului. Daca exista motive obiective, acestia vor fi inlocuiti cu respectarea regulilor prevazute la alin. 3.
Recursul in interesul legii se sustine in fata completului, dupa caz, de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau de procurorul desemnat de acesta, de judecatorul desemnat de colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, respectiv al curtii de apel.
Recursul in interesul legii se judeca in cel mult 3 luni de la data sesizarii instantei, iar solutia se adopta cu cel putin doua treimi din numarul judecatorilor completului. Nu se admit abtineri de la vot.

Continutul hotararii si efectele ei - Art. 414^5
Asupra cererii, completul se pronunta prin decizie.
Decizia se pronunta numai in interesul legii si nu are efecte asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese.
Decizia se motiveaza in termen de cel mult 30 de zile de la pronuntare si se publica in cel mult 15 zile de la motivare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Dezlegarea data problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instante de la data publicarii deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I."

59. Articolul 456 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Instanta competenta - Art. 456
Instanta competenta sa dispuna asupra intreruperii executarii pedepsei este instanta in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere sau dupa caz, unitatea unde se executa pedeapsa la locul de munca, corespunzatoare in grad instantei de executare.
In cazul in care persoana condamnata se afla in stare de libertate in urma unei intreruperi anterioare a executarii pedepsei, instanta competenta sa dispuna asupra intreruperii executarii pedepsei este instanta de executare.
Cererea de intrerupere a executarii pedepsei adresata altei instante se trimite pe cale administrativa instantei competente, potrivit alin. 1 si 2."

60. La articolul 462, dupa alineatul 2 se introduce un nou alineat, alineatul 3, cu urmatorul cuprins:
"Cererile ulterioare de contestatie la executare sunt inadmisibile daca exista identitate de persoana, de temei legal, de motive si de aparari."

61. La articolul 484, alineatul 1 se abroga.

62. Articolul 501 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Recursul Art. 501
Hotararea prin care instanta rezolva cererea de reabilitare este supusa recursului."

63. La articolul 506, dupa alineatul 4 se introduce un nou alineat, alineatul 5, cu urmatorul cuprins:
"Hotararea este supusa numai recursului."

64. La titlul IV capitolul VI al partii speciale, denumirea sectiunii IV se modifica si va avea urmatorul cuprins:


"SECTIUNEA IV - Rejudecarea in caz de extradare sau predare in baza unui mandat european de arestare"


65. Articolul 522^1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Rejudecarea celor judecati in lipsa in caz de extradare - Art. 522^1
In cazul in care se cere extradarea sau predarea in baza unui mandat european de arestare a unei persoane judecate si condamnate in lipsa, cauza va putea fi rejudecata de catre instanta care a judecat in prima instanta, la cererea condamnatului.
Dispozitiile art. 404—408 se aplica in mod corespunzator."

Art. XIX
La articolul 12 alineatul (1) din Legea nr. 508/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea in cadrul Ministerului Public a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.089 din 23 noiembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"a) infractiunile prevazute la art. 7 si 8 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, cu modificarile ulterioare, cu exceptia cazurilor in care infractiunea grava este una dintre cele definite la art. 2 lit. b) pct. 15 si 20 din Legea nr. 39/2003, cu modificarile ulterioare. Dispozitiile art. 9 si 10 din Legea nr. 39/2003, cu modificarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator;".

Art. XX. — Codul penal al Romaniei, republicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 18^1, alineatele 2 si 3 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"La stabilirea in concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si conduita faptuitorului, daca este cunoscut.
In cazul faptelor prevazute in prezentul articol, procurorul sau instanta poate aplica una dintre sanctiunile cu caracter administrativ prevazute la art. 91."

2. Dupa articolul 74 se introduce un nou articol, articolul 74^1, cu urmatorul cuprins:
"Art. 74^1
In cazul savarsirii infractiunilor de gestiune frauduloasa, inselaciune, delapidare, abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, abuz in serviciu contra intereselor publice, abuz in serviciu in forma calificata si neglijenta in serviciu, prevazute in prezentul cod, ori a unor infractiuni economice prevazute in legi speciale, prin care s-a pricinuit o paguba, daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la solutionarea cauzei in prima instanta, invinuitul sau inculpatul acopera integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevazute de lege pentru fapta savarsita se reduc la jumatate.
Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 100.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 50.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se aplica o sanctiune administrativa, care se inregistreaza in cazierul judiciar.
Dispozitiile prevazute la alin. 1 si 2 nu se aplica daca faptuitorul a mai savarsit o infractiune de acelasi gen, prevazuta de prezentul cod, intr-un interval de 5 ani de la comiterea faptei, pentru care a beneficiat de prevederile alin. 1 si 2."

3. La articolul 184, dupa alineatul 5 se introduce un nou alineat, alineatul 6, cu urmatorul cuprins:
"Pentru faptele prevazute la alin. 2 si 4, impacarea partilor inlatura raspunderea penala."

Art. XXI
Prevederile art. 145 alin. (3) din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 60 din 26 martie 1996, cu modificarile si completarile ulterioare, se abroga.

Art. XXII
(1) Procesele in materie civila in curs de judecata la data schimbarii, potrivit prevederilor prezentei legi, a competentei instantelor legal investite vor continua sa fie judecate de acele instante. In caz de desfiintare, anulare sau casare cu trimitere spre rejudecare, dispozitiile prezentei legi privitoare la competenta sunt aplicabile.
(2) Dispozitiile art. 20, art. 105 alin. 1, art. 129 alin. 5 si 5^1, art. 136, art. 158 alin. 3, art. 159, art. 159^1, art. 281^2a, art. 297 alin. 1, art. 304 pct. 3, art. 312 alin. 61, art. 315 alin. 3^1, precum si ale art. 329—330^7 din Codul de procedura civila, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, se aplica numai proceselor, cererilor si sesizarilor privind recursul in interesul legii, incepute, respectiv formulate dupa intrarea in vigoare a prezentei legi.
(3) Dispozitiile art. 373 alin. 1 din Codul de procedura civila, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, se aplica numai executarilor silite incepute dupa intrarea in vigoare a acesteia.
(4) In cazul litigiilor in materie comerciala, aflate in procedura concilierii la data intrarii in vigoare a prezentei legi, partile pot conveni fie sa continue aceasta procedura, fie sa recurga la procedura medierii.

Art. XXIII
(1) In cazul cererilor de divort formulate anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, instanta poate sa dispuna divortul prin acordul sotilor, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de dispozitiile art. 37 alin. 2 lit. a) si ale art. 38 alin. 1—3 din Legea nr. 4/1953 — Codul familiei, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege.
(2) Dispozitiile privind divortul prin acordul sotilor pe cale administrativa sau prin procedura notariala ale Legii nr. 4/1953, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, sunt aplicabile si casatoriilor in fiinta la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(3) In termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei legi, Ministerul Justitiei, Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania si Ministerul Administratiei si Internelor vor propune masurile necesare pentru punerea in aplicare a prevederilor privind divortul prin acordul sotilor pe cale administrativa sau prin procedura notariala ale Legii nr. 4/1953, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege.

Art. XXIV
(1) Hotararile pronuntate in cauzele penale inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi raman supuse cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute de legea sub care a inceput procesul.
(2) Procesele in curs de judecata la data schimbarii competentei instantelor legal investite vor continua sa fie judecate de acele instante, dispozitiile referitoare la competenta instantelor din Codul de procedura penala, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, aplicandu-se numai cauzelor cu care instantele au fost sesizate dupa intrarea in vigoare a prezentei legi.
(3) In caz de desfiintare sau casare cu trimitere spre rejudecare, dispozitiile prezentei legi privitoare la competenta sunt aplicabile.
(4) Dispozitiile privitoare la recursul in interesul legii din Codul de procedura penala, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, se aplica numai sesizarilor privind recursul in interesul legii formulate dupa intrarea in vigoare a prezentei legi.
(5) Cauzele aflate in cursul urmaririi penale raman in competenta organelor de urmarire penala care erau legal sesizate la momentul intrarii in vigoare a prezentei legi. Sesizarea instantei in aceste cauze se va face potrivit normelor de competenta in vigoare la momentul emiterii rechizitoriului.

Art. XXV
(1) In termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi se va modifica in mod corespunzator Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat.
(2) Referirile la completul de 9 judecatori cuprinse in actele normative in vigoare se considera a fi facute la completele de 5 judecatori.
(3) Procesele in curs de judecata la completul de 9 judecatori la data intrarii in vigoare a prezentei legi vor continua sa fie judecate de acest complet.
(4) Dispozitiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, se aplica si proceselor in curs de judecata la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Art. XXVI
Dispozitiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, ale art. 132 alin. (9) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele prin prezenta lege, precum si ale art. 4 alin. (6) si art. 5 alin. (1) si (2) din Legea nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, se aplica si proceselor aflate in curs de solutionare in prima instanta daca nu s-a pronuntat o hotarare in cauza pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Art. XXVII
In termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi, Ministerul Justitiei si Ministerul Public vor incheia protocoale de colaborare cu autoritatile si institutiile publice care detin baze electronice de date, in vederea asigurarii aplicarii prevederilor art. 86^2 din Codul de procedura civila, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, si ale art. 184^1 din Codul de procedura penala, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege.

Art. XXVIII
Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, cu exceptia prevederilor privind divortul pe cale administrativa si pe cale notariala, care intra in vigoare in termen de 60 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.


Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.